Categorie: 
Mihai Iacob, patronul real (de facto) al ziarului de șantaj și trafic de influență CURENTUL, a fost condamnat, în sfârșit (după 12 ani de la comiterea faptei) pentru înșelarea RAFO Onești cu 135 miliarde lei vechi, la 4 ani de închisoare, 2 ani interzicerea unor drepturi, executarea pedepsei fiind suspendată sub supraveghere pe o durată de 7 ani! În plus, instanța îl obligă pe Mihai Iacob ca, în solidar cu Teodor Nicolaescu, Banca Română se Scont SA și SC Dramiral Group SA ”să plătească părţii civile SC RAFO ONEŞTI SA suma de 7.863.400 lei ( cu dobânda aferentă), cu titlu de despăgubiri civile”.
Hotararea nu este definitiva.
Mihai Iacob, patronul fițuicii CURENTUL – 4 ani de pușcărie și 2 milioane de dolari datorie la RAFO! Cu Suspendare și Apel. La prima strigare.
(Foto: Pagina publică de Facebook a lui Mihai Belu)
”Soluția pe scurt” de pe Portalul Instanțelor
Cum se știe însă, infractorul pușcăriabilul Mihai Iacob, zis ”Hymalaya” sau ”Petrolistul”, a făcut tot ce a fost posibil pentru a-și acoperi fapta: șantaj, trafic de influență, atacarea sistematică, în gazeta lui imundă (prin ziariștii-sclavi angajați), a procurorilor care s-au ocupat de acest caz, dar și a șefilor lor (Ilie Botoș dar și Monica Macovei), a experților contabili implicați etc etc.
A atacat tot ce au considerat el și nevastă-sa, Mirela Iacob, că are legătură cu furtul de el la RAFO.
A depus eforturi supraomenești pentru a scăpa de pușcărie și a scăpat destul de ușor, după o asemenea țeapă imensă.
Dacă se face o lista a tuturor celor implicați în acest proces (procurori – vezi cazul procurorului Cătălin Purcărin, ca și al lui Ilie Botoș – replica adresata AICI lui Ilie Botos a fost scrisa integral de Mirela Iacob și semnată de mine!), deveniți ținte pentru că s-au implicat în dosarul BRS – și experți contabili (vezi cazul expertului contabil Alexandru Bunea dar și al altora) și se consultă colecția fițuicii CURENTUL se va observa atacul mizerabil și interesat al patronilor infractori de la Curentul.
A mers până într-acolo încât, pentru a-și asigura protecție, după ce dosarul său a fost scos de la naftalină, la sfârșitul lui ianuarie 2005, șantajistul Mihai Iacob s-a repezit și la jugulara lui Traian Băsescu, câteva zile mai târziu președintele delimitându-se însă în mod public de infractor și de mercenarii lui de presă de atunci.
Șantajul încercat asupra lui Traian Băsescu, pentru diversiune, la câteva zile după ce s-a scos de la naftalină dosarul BRS. Băsescu a ieșit apoi cu o declarație publică prin care l-a avertizat pe pușcăriabilul Iacob să nu se mai folosească de numele său în infracțiunile ilegalitățile pe care le comite.
A doua zi, printr-o declarație publică, Președintele României Traian Băsescu i-a atras atenția lui Mihai Iacob că nu va scăpa de rigorile legii folosindu-se de numele său. Iată că, tot în timpul mandatului lui Băsescu, șantajistul Mihai Iacob a luat 4 ani pușcărie.
” (…)O alta întâmplare petrecuta ieri, care se foloseste abuziv de numele presedintelui României, este legata de o scrisoare pe care am primit-o de la patronul, directorul unui cotidian – nu îi arat sigla, pentru ca nu vreau sa ma adresez neaparat ziarului si societatii (este si o societate, si un ziar), care-si permite sa ma someze ca mâine, adica azi, are de scris un material de maxima importanta si îmi cere sa-i confirm – de ieri dupa-amiaza pâna astazi – daca grupurile de tip mafiot ale lui Vântu, care afirma ca mi-au dat 3 milioane de dolari ca sa aiba liniste, sau grupul de tip mafiot Baneasa (se referea la Bitner-Petrache) mi-au dat si ei sume de bani pentru a avea liniste, pentru ca aceste lucruri le afirma domniile lor. Îl atentionez pe semnatar ca si el a umplut orasul ca este liber, pentru ca s-a înteles cu Basescu. Va garantez ca nici unul nu se va întelege cu Basescu si nu va fi liber daca a încalcat legea. Este o alta utilizare abuziva a numelui presedintelui României”.
Traian Băsescu – 3 februarie 2005
Pînă prin 2005 așadar, dosarele sale au fost ținute la sertar în Parchetul General sau Direcția Cercetări Penale din cadrul IGPR, unul dintre cei care l-au protejat fiind chiar fostul șef al Corpului de control al IGPR, numit apoi director al Direcției Cercetări Penale, celebrul Constantin Duvac.
Pentru cei care nu știu cine-i Duvac pot spune doar că el este autorul unui celebru raport prin care îl acuza pe Sorin Ovidiu Vîntu, prin 2003, că prin relațiile sale arhicunoscute cu fostul șef al SRI, Timofte, modifica anumite stenograme ale interceptărilor făcute de acea instituție sau de UM0962 (celebra ”Doi și un sfert”). După ce unitatea de protecție a MI (0962) a descoperit că Duvac era sursa scurgerilor de informații din cadrul IGPR către două agenții de presă, Mihai Iacob i-a sărit în ajutor, prin fițuica de șantaj și trafic de influență Curentul. Era doar o mică răsplată pentru ceea ce făcuse Duvac pentru infractorul pușcăriabiliul Iacob. Numai că, după scoaterea de din sertare a dosarului BRS, Iacob și-a asmuțit mercenarul favorit, adică pe Ovidiu Zară, asupra celor care-l deranjau. O listă a materialelor de presă publicate de Curentul împotriva CECCAR, spre exemplu, este edificatoare asupra încercării de intimidare a experților contabili autorizați din rândul cărora se afla cel care expertizase falsurile lui Iacob&Nicolaescu. Ce-a făcut însă șantajistul de presă Mihai Iacob, de a intrat în malaxorul justiției, cu care s-a războit și se războiește încă de când a fost prins cu labele în banii altora?
Presa vremii relata degeaba despre escrocul din Negrești
În cazul particular, de față, caz pentru care tocmai a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare și la plata în solidar a peste 7 milioane de lei, Iacob a luat produse petroliere de la RAFO ONEȘTI, în valoare de 160 miliarde de lei vechi, și n-a plătit decât 25 miliarde lei. Restul de bani nu i-a mai achitat niciodată, el convingându-l pe Teodor Nicolaescu, președintele BRS de atunci, să elibereze în fals un ”extras de cont către reprezentanţii societăţii comerciale prejudiciate, înscris care era susceptibil de a dovedi existenţa, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligaţii”.
Iată, mai jos, o NOTĂ de sesizare a Parchetului general, făcută în urmă cu foarte mulți ani de către RAFO Onești, Parchet care a tot amânat pedepsirea infractorului pușcăriabilului Mihai Iacob, refugiat tot atunci în haină de ziarist, ca să se pună la adăpost de ”persecuțiile” legii. Infractorul Pușcăriabilul moldovean, despre care presa a dezvăluit de-a lungul anilor că e un fost valutist, traficant de aur, mașini etc și informator al miliției pe vremuri, când se chinuia să termine o facultate și n-avea să reușească pentru că nu se inventase CURENTUL, se dădea drept ziarist, deși nu știe să scrie decât note informative sau adrese către instituții ale statului prin care cere informații necesare pentru șantajarea și amenințarea vreunui adversar, sau pentru aflarea unor date ce nu pot fi altfel obținute.
Nota de sesizare a Parchetului General
(fragment)
Prezentăm ilegalitatile comise in evoluţia relaţiilor contractuale între S.C. RAFO S.A. şi Banca Română de Scont, respectiv între S.C. RAFO S.A. şi S.C. Dramiral Group S.A. Cele două relaţii contractuale trebuie analizate împreună, având în vedere faptul că pentru produsele petroliere livrate de către S.C. RAFO S.A. către S.C. Dramiral Group S.A. plăţile au fost efectuate prin intermediul Băncii Române de Scont – Sucursala Bucureşti. Astfel, începând cu luna decembrie 2000, S.C. RAFO S.A. a livrat către S.C. Dramiral Group S.A. produse petroliere pe bază de note de comandă, iar din luna iunie 2001, pe bază de contract nr. 222/15.06.2001. La acest contract au intervenit o succesiune de acte adiţionale prin care s-au modificat clauze referitoare fie la natura produselor petroliere livrate, fie la preţul contractului şi modalitatea de plată. Evoluţia relaţiilor contractuale prezentate mai sus a fost normală o lungă perioadă de timp, fără incidente majore, care să fi pus sub semnul întrebării buna-credinţă atât a clientului nostru cât şi a băncii prin care s-au efectuat plăţile. În paralel, la data de 20.06.2001, S.C. RAFO S.A. a deschis conturi bancare la Sucursala Bucureşti a Băncii Române de Scont, respectiv contul bancar în lei nr. 2511000041501212 şi contul bancar în valută nr. 2511001041501212. Prin intermediul contului nostru în lei la BRS – Sucursala Bucureşti, S.C. Dramiral Group S.A. a efectuat plăţi în lei reprezentând contravaloarea produselor petroliere livrate de către S.C. RAFO S.A. în baza contractului nr. 222/15.06.2001, folosindu-se aceste sume pentru plata furnizorilor noştri. Operaţiunile comerciale însoţite de operaţiunile bancare s-au desfăşurat într-o manieră normală, până în luna noiembrie 2001 când extrasul de cont nr. 18 din data 13.11.2001, transmis în original de către BRS, S.C. RAFO S.A., evidenţiază patru încasări prin ordine de plată emise de către S.C. Dramiral Group S.A. Bucureşti, după cum urmează: – OPH nr. 252/05.11.2001 – cu suma de 25 miliarde lei; – OPH nr. 284/12.11.2001 – cu suma de 45 miliarde lei; – OPH nr. 285/13.11.2001 – cu suma de 45 miliarde lei; – OPH nr. 286/13.11.2001 – cu suma de 45 miliarde lei. Valoarea totală a acestor încasări a fost de 160.000.000.000 lei, soldul final al zilei având valoarea de 160.015.135.215 lei, conform aceluiaşi extras de cont nr. 18/13.11.2001. Ulterior, din suma de 160.015.135.215 lei, S.C. RAFO S.A. a efectuat prin intermediul BRS următoarele operaţiuni bancare: 1) în data de 13.11.2001 S.C. RAFO S.A. a cumpărat prin Banca Română de Scont suma de 1.290.500 USD, în valoare de 40.444.270.000 lei (extras de cont nr. 19 din data 14.11.2001) şi a ordonat tot Băncii Române de Scont plata la extern a sumei de 1.287.243 USD prin dispoziţia de plată valutară externă seria B nr. 2554210. În urma acestei tranzacţii, extrasul de cont în lei nr. 19 din 14.11.2001 arăta un sold creditor de 119.570.865.215 lei. 2) în data de 16.11.2001 S.C. RAFO S.A. a cumpărat din nou prin Banca Română de Scont suma de 1.001.100 USD, în valoare de 31.444.551.000 lei (extras de cont nr. 20 din data de 16.11.2001) şi tot la aceeaşi dată a ordonat BRS, prin dispoziţia de plată valutară externă seria B nr. 2554294, o plata externă în urma căreia a fost debitat contul în valută cu suma de 1.000.000 USD. În urma acestei tranzacţii, extrasul de cont în lei nr. 20 din 16.11.2001 arăta un sold creditor de 88.126.314.215 lei. 3) în data de 20.11.2001 S.C. RAFO S.A. a cumpărat prin Banca Română de Scont suma de 2.303.300 USD, în valoare de 72.404.235.500 lei (extras de cont nr. 21 din data de 20.11.2001) şi tot la aceeaşi data a ordonat o plată la extern prin dispoziţia de plată valutară externă seria B nr. 2554211 în urma căreia a fost debitat contul la BRS în valută cu suma de 2.300.000 USD. Această plată externă nu a fost finalizată de către BRS – Sucursala Bucureşti, deşi contul în valută a fost debitat cu suma de 2.300.000 USD, ceea ce a obligat RAFO să ordone o plată parţială de 300.000 USD cu DPVE seria B nr. 2554212 din data 28.11.2001. În urma acestei tranzacţii, extrasul de cont în lei nr. 21 din 20.11.2001 arăta un sold creditor de 15.722.078.715 lei. Disfuncţionalitatea majoră în relaţiile noastre cu BRS – Sucursala Bucureşti a apărut în momentul ordonării acestei ultime plăţi externe. Conform pct. 3) de mai sus, în data de 20.11.2001 si extrasului de cont în valută nr. 7 din 20.11.2001 emis de BRS către societatea noastră, S.C. RAFO S.A. a cumpărat la licitaţie de pe piaţa valutară, prin intermediul BRS, o sumă de 2.303.300 USD. Această operaţiune este confirmată şi de extrasul de cont în lei nr. 21 din data de 20.11.2001 unde se evidenţiază participarea RAFO la licitaţia valutară, cu suma de 72.404.235.500 lei. Ulterior, în aceeaşi zi, S.C. RAFO S.A. a ordonat o plată externă către furnizorul Glencore AG în valoare de 2.300.000 USD. Această plată era necesară pentru închiderea facturii externe nr. 3427G/14.11.2001 şi a DVI nr. I 33397/14.12.2001 în valoare totală de 7.607.152,74 USD (până la acea dată factura fusese achitată parţial – 5.307.150,24 USD). Dispoziţia de plată valutară externă (DPVE) seria B nr. 2554211 în valoare de 2.300.000 USD a fost întocmită la Bucureşti, la sediul BRS, de către reprezentantul nostru, S.C. RAFO S.A. neprimind acest document nici în original şi nici în copie. Operaţiunea de plată a celor 2.300.000 USD apare evidenţiată în extrasul de cont în valută nr. 7/20.11.2002 şi confirmarea acestei plăţi ne-a fost trimisă pe fax (SWIFT) cu referinţa nr. 411011112913, pentru suma de 2.300.000 USD, plată făcută cu data valutei 20.11.2001. Din motive necunoscute, la scurt timp, BRS a anulat plata către furnizorul nostru extern, fapt confirmat de banca intermediară a swift-ului CitiBank New York. Anularea plăţii externe nu s-a făcut la ordinul S.C. RAFO S.A., ci din propria iniţiativă a BRS. Ca urmare, suma de 2.300.000 USD, deşi a fost debitată din contul S.C RAFO S.A. Oneşti, nu a ajuns la furnizorul Glencore AG. În urma demersurilor oficiale făcute de RAFO, CITIBANK GLOBAL INVESTIGATIONS a emis o adresa prin care arata că plata externă a fost anulată de către BRS. Ca atare, prin adresa nr. 171 din data de 29.11.2001, S.C. RAFO S.A. a atenţionat BRS că plata externă nu a fost efectuată, şi a solicitat în regim de urgenţă ducerea la îndeplinire a ordinului de plată externă. Ţinând cont de faptul că marfa furnizată de firma Glencore AG, respectiv ţiţeiul aflat în portul Constanţa, nu putea fi descărcată decât în momentul achitării integrale a facturii nr. 3427G/14.11.2001, RAFO a ordonat efectuarea plăţii de 2.300.000 USD în următoarea manieră: a) 300.000 USD efectuată la cererea RAFO prin Banca Română de Scont – Sucursala Bucureşti, către GLENCORE AG cu dispoziţia de plată valutară externă DPVE seria B nr. 2554212/28.11.2001 (ANEXA 11); b) restul sumei de 2.000.000 USD a fost plătită din conturile în valută ale lui RAFO deschise la băncile ABN AMRO – Sucursala Bacău şi Banca Românească – Sucursala Bucureşti, astfel:
- 500.000 USD plătiţi la cererea S.C. RAFO S.A., prin ABN AMRO BANK – Sucursala Bacău, către firma GLENCORE AG cu DPVE seria B nr. 2988225 din 22.11.2001 (ANEXA 18);
- 1.025.000 USD plătiţi la cererea S.C. RAFO S.A., prin ABN AMRO BANK – Sucursala Bacău, către firma GLENCORE AG, cu DPVE seria B nr. 2988209 din 30.11.2001 (ANEXA 19);
- 475.000 USD plătiţi la cererea S.C. RAFO S.A., prin Banca Românească – Sucursala Bucureşti, către firma GLENCORE AG, cu DPVE seria B nr. 3062506 din 03.12.2001 (ANEXA 20).
*
* *
În concluzie, deşi din contul în valută la BRS a S.C. RAFO S.A. a fost ordonată la plată şi debitată întreaga sumă de 2.300.000 USD, în contul furnizorului extern nu au intrat decât 300.000 USD. Suma de 2.002.746,13 USD, reprezentând diferenţa dintre suma existentă în cont şi ordonată a fi plătită la extern şi suma de 300.000 USD care a ajuns la furnizorul rafinariei, la care se adaugă soldul final de 196,13 USD, constituie prejudiciul nostru în valută rezultat din operaţiunile cel puţin nelegale efectuate de responsabilii Băncii Române de Scont. În ceea ce priveşte prejudiciul în lei, conform extrasului de cont nr. 21 din data 20.11.2001 primit în original de S.C. RAFO S.A de la BRS şi înregistrat în contabilitate, rafinaria avea un sold creditor în lei în valoare de 15.722.078.715 lei.
*
* *
Prezentăm în continuare stadiul relaţiilor S.C. RAFO S.A. Oneşti cu S.C. Dramiral Group S.A. şi cu Banca Română de Scont la data naşterii litigiului. În ceea ce priveşte relaţia S.C. RAFO S.A. cu S.C. Dramiral Group S.A., în data de 11.01.2002 a fost încheiat un Proces verbal de punctaj la sediul S.C. Dramiral Group S.A. cu nr. de ieşire 86, semnat de către persoane împuternicite în acest sens din partea S.C. RAFO S.A. şi a S.C. Dramiral Group S.A.. La încheierea acestui proces verbal au fost comparate actele contabile ale S.C. RAFO S.A. ce reflectă cantităţile de produse petroliere livrate către S.C. Dramiral Group S.A. cu actele contabile ale acesteia din urmă care reflectă plăţile efectuate către societatea noastră. Astfel, procesul verbal de punctaj confirmă toate plăţile efectuate de S.C. Dramiral Group S.A. până la data de 17.12.2001, în valoare totală de 553.230.639.924 lei, sumă în care sunt incluse şi plăţile efectuate în contul în lei al S.C. RAFO S.A. deschis la Banca Română de Scont – Sucursala Bucureşti. În privinţa relaţiilor S.A. RAFO S.A. cu Banca Română de Scont, precizăm că, având în vedere neregulile amintite anterior, conducerea RAFO a ridicat în data de 18.01.2002 duplicatele extraselor de cont în lei şi în valută şi a constatat că acestea nu coincid cu extrasele de cont primite în original de S.C. RAFO S.A. pe parcursul desfăşurării operaţiunilor bancare reflectate în acestea.
Pe 2 martie 2010, la nouă ani de la comiterea faptei, DIICOT a anunțat, printr-un comunicat de presă, trimiterea în judecată a inculpaților Mihai Iacob și Teodor Nicolaescu, după ce Iacob, ca orice escroc, se sustrăsese cît putuse el de mult de la prezentarea materialului de urmărire penală, pe motiv că e bolnav deși era o invenție de-a lui, demontată ulterior de IML.
Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor IACOB MIHAI şi NICOLĂESCU TEODOR, pentru săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune şi respectiv complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată. În fapt, se reţine că inculpatul IACOB MIHAI, în calitate de director general al S.C. Dramiral Group S.A., s-a asociat cu inculpatul NICOLĂESCU TEODOR – preşedinte al B.R.S. S.A., în vederea inducerii în eroare a S.C. Rafo S.A. Oneşti, prin emiterea a trei ordine de plată în valoare de 135 miliarde lei, cunoscând faptul că S.C. Dramiral Group S.A. nu avea disponibilul bănesc necesar pentru a onora plata respectivă şi l-a instigat pe inc. Nicolăescu Teodor să elibereze un extras de cont fals reprezentanţilor S.C. Rafo Oneşti S.A., extras care atesta stingerea sau naşterea unor obligaţii financiare. Inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor S.C. Rafo S.A. Oneşti, cu prilejul executării contractului de achiziţie de produse petroliere, încheiat între S.C. Dramiral Group S.A şi S.C. Rafo S.A. Oneşti a fost posibilă datorită ajutorului dat de inculpatul Nicolăescu Teodor, inculpatului Iacob Mihai prin semnarea şi eliberarea în fals a unui extras de cont către reprezentanţii societăţii comerciale prejudiciate, înscris care era susceptibil de a dovedi existenţa, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligaţii. Astfel, conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între S.C. Rafo Oneşti S.A., în calitate de vânzător şi S.C. Dramiral Oil S.A. reprezentată de inculpatul Iacob Mihai, în calitate de cumpărător, S.C. Rafo Oneşti S.A. a livrat către S.C. Dramiral Group S.A., produse petroliere în valoare de 160 miliarde lei. În realitate, singura plată care s-a făcut către S.C. Rafo Oneşti S.A. este în valoare de 25 miliarde lei. Astfel, deşi scriptic, contul aparţinând S.C. Rafo Oneşti deschis la Banca Română de Scont – Sucursala municipiului Bucureşti a fost creditat cu suma de 135 miliarde lei, suma respectivă nu a intrat în mod efectiv în contul bancar. Deşi s-a procedat la citarea inculpatului Iacob Mihai în repetate rânduri, inculpatul a refuzat în mod constant să se prezinte la sediul D.I.I.C.O.T, invocând motive medicale care l-ar împiedica să studieze materialul de urmărire penală. Inculpatul a transmis în mod repetat organelor de urmărire penală, fie prin apărător ales, fax, mandat poştal, diverse acte medicale care în opinia sa atestă faptul că medicaţia care i s-a prescris îl împiedică să participe la activitatea de prezentare a materialului de urmărire penală, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale de către Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”. Potrivit raportului de expertiză medico legală nr. A1/11085/2009, din documentaţia medicală înaintată reiese că”Iacob Mihai nu prezintă afecţiuni care să-l împiedice să participe la fazele de cercetare penală – judecată sau care să prezinte riscuri potenţiale pentru starea de sănătate prin participarea la etapele procesului penal”. S.C. Rafo S.A. Oneşti s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu suma de 2.002.550 USD şi suma de 15.705.874.510 lei, reprezentând prejudiciul cauzat de inc. Iacob Mihai şi inc. Nicolăescu Teodor prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor. Cauza a fost înaintată Tribunalului Bucureşti spre competentă soluţionare
După trei ani de procese și 47 de termene (amânări peste amânări), pe 28 iunie a.c., instanța Tribunalului București a pronunțat deja sentința.
Iat-o, așa cum a apărut pe Portalul Instanțelor de judecată.
Sentința, atacată deja cu apel, este abia în prima ei fază.
Dosarul Iacob-RAFO de pe Portalul Instantelor de judecată
Pentru cei care n-au prea înțeles cum stă treaba cu Mihai Iacob și dosarele lui de infractor, reproduc mai jos un articol apărut în urmă cu 8 ani, pe 20 octombrie 2006, în România Liberă.
Miliardari de carton care s-au bucurat de protectia unor anchetatori
„Petrolistul” iese din conservare
articol scris de MIHAI CIORCAN
”Parchetul de pe langa CSJ este in fierbere. Dosare grele sunt scoase de la „conservare” de noul procuror general. Printre acestea se numara si cel al miliardarului de carton Mihai Iacob, caruia i se mai zice si „Petrolistul”. De patru ani de zile, dosarele in care fostul om de afaceri Mihai Iacob, transformat in ziarist, este cercetat penal a fost tinut la sertar de lucratorii Directiei de Cercetari Penale si ai Parchetului General. Stagnarea anchetelor privind activitatile infractionale desfasurate de Iacob pentru prejudicierea RAFO, pe de o parte, si acapararea actiunilor Bancii Romane de Scont are ca motivatie protectia de care afaceristul se bucura din partea unora dintre anchetatori. Iacob devenise indatorat pana peste cap lui Iacobov si catorva pesedisti de frunte. O alta cauza a blocarii dosarelor ar fi santajul pe care Mihai Iacob il exercita prin intermediul ziarului „Curentul”. Dosarele penale avandu-l ca invinuit pe fostul om de afaceri Mihai Iacob, transformat peste noapte in jurnalist si director de ziar, au fost puse la pastrare in fisetele Directiei de Cercetari Penale din IGPR, respectiv ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Este vorba despre infractiuni savarsite in anii 2001-2002, avand ca obiectiv Banca Romana de Scont. Dosarele au fost instrumentate in anul 2002, an in care s-a declansat si urmarirea penala impotriva lui Mihai Iacob, pe atunci administratorul societatii Dramiral Group. Ulterior, datorita relatiilor lui Iacob, atat din sfera afacerilor, cat si a politicii, dosarele au fost blocate. Acesta ar fi doar unul dintre motive. Al doilea motiv este miscarea facuta de Mihai Iacob prin utilizarea in interes propriu a unor angajati la trustul de presa Curentul-Monitorul, pe care l-a achizitionat in vara anului 2001. De altfel, pentru a se pune la adapost de anchetele penale declansate pe numele sau si al societatii Dramiral (prin care a dat lovituri de tip „suveica”), Mihai Iacob si-a luat titulatura de jurnalist, crezand ca astfel poate beneficia de sprijinul breslei. Impostura in care s-a pozitionat Iacob, neavand nicio legatura profesionala cu meseria de gazetar a fost demascata la vremea respectiva de Dumitru Tinu, presedintele Clubului Roman de Presa, care a declarat public ca refuza sa-i recunoasca acestuia calitatea de jurnalist. Dosarul BRS – ordine de plata false Primul dintre dosarele in care este cercetat penal omul de afaceri Mihai Iacob se refera la infractiuni de fals material in inscrisuri sub semnatura privata, precum si inselaciune, intr-o cauza ce priveste derularea unor operatiuni oneroase cu banii si activele Bancii Romane de Scont. Intr-o declaratie, Corneliu Iacobov sustine ca Mihai Iacob s-a ales cu doua milioane de dolari de pe urma RAFO. Si expertii BNR au constatat ca Iacob a obtinut fraudulos mari sume de bani pentru efectuarea unor plati catre RAFO. Concret, Mihai Iacob este acuzat ca, anterior anului 2002, in calitate de reprezentant al SC Dramiral Group SA Bucuresti, a desfasurat mai multe operatiuni comerciale cu uleiuri minerale de la rafinaria RAFO Onesti. Cu aceasta ocazie s-au descoperit patru ordine de plata, in suma de peste 160 de de miliarde de lei vechi, ce purtau semnatura lui Mihai Iacob. Cu aceste documente au fost cumparate uleiuri minerale, prezentandu-se in acest sens un extras de cont falsificat cu sprijinul presedintelui Bancii Romane de Scont Teodor Nicolaescu. Prejudiciul stabilit la vremea respectiva se ridica la 135 miliarde lei. In cauza a fost inceputa urmarirea penala atat fata de Mihai Iacob, cat si de Teodor Nicolaescu, acesta din urma fiind si arestat pentru mai multe fapte ce au legatura cu BRS. Cei doi au fost acuzati de infractiunile de inselaciune si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, respectiv complicitate la inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Cu aceste concluzii, dosarul a fost inaintat Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, el aflandu-se si astazi nesolutionat la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, „in conservare”. La inceputul anului trecut, procurorii au redescoperit dosarul Iacob-BRS si, pe fondul anchetei in cazul RAFO cu inculpatii Tender, Iancu, Iacobov, Gaureanu etc., au gasit de cuviinta sa informeze opinia publica si despre stadiul in care se afla acest dosar. Procurorii au precizat ca „urmarirea penala (fata de Mihai Iacob – n. red.) este in curs de efectuare, fiind dispusa efectuarea unei expertize contabile ce nu a fost finalizata”. Acest anunt a fost dat publicitatii la sfarsitul lunii ianuarie 2005. Pana astazi, insa, nicio noutate privind aceasta expertiza si soarta dosarului. Dosar card Liliana Iacob Pe fondul operatiunilor de preluare de catre Mihai Iacob a controlului asupra Bancii Romane de Scont, apare un alt dosar penal. Acuzatiile vizeaza alimentarea cu suma de 9,5 miliarde de lei a unui card eliberat pe numele Lilianei Iacob, sotia de atunci a afaceristului Mihai Iacob. Aceasta operatiune avea drept scop preluarea, prin metode obscure si la limita legii, a unui pachet de 4,95 la suta din actiunile BRS. Stapan peste aceste actiuni, Mihai Iacob a capatat astfel dreptul de a participa, in calitate de imputernicit al sotiei la Adunarea Generala a Actionarilor BRS care a avut loc pe 2 noiembrie 2001, la Brasov. Anchetatorii au stabilit ca, in luna septembrie a anului 2001, Mihai Iacob i-ar fi pus la dispozitie lui Teodor Nicolaescu (presedintele BRS) datele de identitate ale sotiei sale, pentru a-i deschide acesteia un cont de card la BRS pe care sa-l alimenteze cu suma de 9,5 miliarde lei. Potrivit anchetatorilor, Nicolaescu ar fi extras suma in cauza din conturile altor clienti ai bancii, banii ajungand pe cardul sotiei lui Iacob. Aceasta operatiune a fost ilegala si ancheta a stabilit clar ca suma in cauza a fost folosita exclusiv pentru cumpararea celor 4,95 procente din actiunile BRS. Mihai Iacob a fost audiat in cateva randuri in aceste dosare, insa, ca si in cazul prejudicierii RAFO, dosarul a fost pus „la pastrare”. Cine il protejeaza pe Mihai Iacob Principalul scut pe care Mihai Iacob il are se numeste Inspectoratul General al Politiei Romane. Este vorba de fostul sef al Corpului de Control al IGPR, Constantin Duvac, devenit, la sfarsitul anului trecut, directorul Directiei de Cercetari Penale, institutie in fisetele careia se afla unul dintre dosarele privind activitatea infractionala desfasurata de fostul om de afaceri vasluian Mihai Iacob. La inceputul anului 2005, seful DGP a devenit obiectul unui scandal mediatic, dupa ce unitatea de informatii a Ministerului de Interne (DGIPI) a descoperit ca Duvac se afla la originea scurgerilor de informatii de la IGPR catre doua agentii de presa. In plin scandal, Duvac a beneficiat de sprijinul cotidianului „Curentul”, condus de „ziaristul” Mihai Iacob”.
Dan Badea