Nicolae Popa a fost trimis în Indonezia împreună cu complicea sa

Categorie: BlogrollJustitiePresaPRESA "LA COMANDĂ"

popa1

Nicolae Popa, in anul 2000

Nicolae Popa in anul 2011

Nicolae Popa in anul 2011

 

În dosarul privind favorizarea condamnatului Nicolae Popa apar informaţii inedite privind fuga din ţară a celui folosit de Sorin Ovidiu Vîntu, ca paravan, în relaţia cu FNI şi SOV Invest. După ce, ieri, am dezvăluit elemente ale asocierii lui Petre Mihai Băcanu şi a altor foşti sau actuali jurnalişti cu întreţinerea, peste hotare, a fugarului Popa, astăzi continuăm cu tovarăşa de pribegie a acestuia. Ea se numeşte Carmen Aurelia Popa şi, în 2000, era amanta lui Nicolae Popa, numele de familie comun fiind doar o coincidenţă exploatată probabil, ulterior, de Nicolae Popa. Deşi condiţiile fugii lui Nicolae Popa sunt încă neclare, faptul că el a fost însoţit la Jakarta de către amantă este un aspect ce rezultă din documentele depuse la dosar. Astfel, conform unei adrese semnate de Procurorul General interimar al Republicii Indonezia, firma PT Caascorm Int Trading a fost înfiinţată în 2000 („cu autorizaţia 50/23/I/PMA/2000“), directori şi acţionari ai acesteia fiind Carmen Aurelia Popa şi Nicolae Popa. Cum înfiinţarea firmei indoneziene presupunea prezenţa ambilor acţionari în Indonezia, rezultă că amanţii au creat împreună puşculiţa ce urma să fie umplută în mod regulat cu fonduri din partea lui Sorin Ovidiu Vîntu. În paralel cu calitatea lor de amanţi, cei doi aveau, în 2000, şi atribuţii oarecum asemănătoare în compania Gelsor SA. Astfel, dacă Nicolae Popa era, cum singur declara atunci, un fel de «administrator al banilor lui SOV», el fiind cel pe numele căruia Sorin Vîntu „investise“ şi retrăsese bani în/din FNI, Carmen Popa era împuternicită pe conturile lui SOV de la Banca Română de Scont. Amanţii Popa erau amândoi, atunci, directori la Gelsor SA, Carmen Popa fiind numită membru în Consiliul de Administraţie al acestei firme pe 2 noiembrie 1999. În februarie 2000 ea a fost numită şi în CA al firmei Gelsor Network SA, semn că se bucura deja de încrederea lui Vîntu.

Folosirea celor doi interpuşi în operaţiunile concrete de scoatere a banilor din FNI şi de plasare a lor, pentru ştergerea urmelor, pe diverse circuite imaginate de Vîntu arată că ei nu erau simpli angajaţi, ci persoane extrem de importante mai ales pentru cei ce urmau să ancheteze escrocheria FNI. Prin urmare, scoaterea lor din ţară, la pachet, pe 11 iunie 2000, pare a fi o măsură mai utilă pentru liniştea lui Vîntu, decât pentru poftele trupeşti ale lui Nicolae Popa. Deşi implicarea lui Carmen Popa în afacerea FNI a fost aproape nesemnificativă, comparativ cu a lui Nicolae Popa, ea a avut totuşi timp să sifoneze în patru luni, la ordinul lui Vîntu, peste două milioane de euro de la BRS. La fel, ea a fost şi unul dintre nodurile reţelei prin care Vîntu a
mutat bani, pe diverse filiere, din contul său deschis la BCR sector 5.

Nicolae Popa a trădat-o pe Carmen cu o indoneziană

Înainte de a prezenta situaţia exactă a acestor operaţiuni financiar-bancare în care a fost implicată Carmen Aurelia Popa, trebuie să constatăm, dacă luăm de bune informaţiile adunate în ultimul dosar prin care Vîntu a fost trimis în judecată, că aceasta nu mai este, azi, amanta lui Nicolae Popa. Locul ei a fost luat de o indoneziană. Astfel, fosta soţie a lui Popa, Căciulă Anca, a declarat că a aflat şi ea de noua prietenă a acestuia: „Ştiu că Popa Nicolae şi-a făcut o prietenă în Indonezia, care are naţionalitate indoneziană şi de care îmi vorbea de mai multe ori. Am discutat şi eu la telefon cu prietena lui“. Fiica acestuia, Andreea, a fost chiar mai  precisă decât mama sa în privinţa noii partenere a lui Nicolae Popa. „Când am fost prima dată în Indonezia (2007 – n.n.), tatăl meu mi-a prezentat o indoneziancă pe nume Cecilia Gunawan care locuieşte la Jakarta şi cu care el are o relaţie neoficializată. Ulterior am discutat telefonic cu aceasta, inclusiv pe messenger. Ultima dată am discutat cu ea în urmă cu circa o lună“ – a declarat în ianuarie 2010 fiica lui Nicolae Popa.

Carmen s-a înfruptat şi ea din banii lui SOV

Aşadar, Carmen Aurelia Popa a fost abandonată, ca amantă, dar a fost păstrată ca partener în firma PT Caascorm Int Trading, societate prin care cei doi erau întreţinuţi de SOV. Prezenţa acesteia în acţionariatul firmei amintite este un argument destul de puternic pentru audierea ei ca martor în dosarul privind fuga şi favorizarea lui Nicolae Popa. Banii transferaţi de Vîntu în contul firmei Caascorm au ajuns şi la Carmen Popa, nu numai la fostul ei amant. De asemenea, implicarea ei în dosarul FNI n-a fost deloc nesemnificativă, dar cercetările în privinţa ei au fost abandonate, deşi au existat suspiciuni de implicare a acesteia în operaţiuni de spălare de bani. Ajungem, astfel, la implicarea ei concretă în „răspândirile“ financiare de la FNI, identificate într-un raport de expertiză contabilă realizat în dosarul de urmărire penală nr. 00039/2002, privind pe învinuiţii Sorin Ovidiu Vîntu şi Nicolae Popa, la solicitarea Direcţiei Cercetări Penale din cadrul IGP.

În rol de suveică

Mai întâi, Carmen Aurelia Popa a fost atrasă, cum am spus, în câteva transferuri dubioase de fonduri pe diverse filiere, în perioada 2 mai-7 iunie 2000.

Astfel, pe 2 mai 2000, din contul lui Vîntu de la BCR sector 5 a fost transferată suma de 3,185 miliarde lei în contul lui Carmen Aurelia Popa, de aici în contul lui Gabor Ana Maria Lăcrămioara şi, mai departe, în contul Gelsor SA. Pe 12 mai, pe aceeaşi filieră, a mai fost mutată suma de 2,8 miliarde lei. Pe 26 mai, cu două săptămâni înainte de fuga lui Nicolae Popa, Vîntu i-a transferat acestuia, în cont, un miliard de lei, pe aceeasi filieră, dar pe sensul ei opus. Astfel, din contul Gelsor au fost transferaţi 1,6 miliarde lei în contul Anei Maria Gabor, de aici în contul lui Carmen Popa, care i-a transferat în contul lui Vîntu. Acesta, la rândul său, a transferat un miliard din aceşti bani în contul lui Nicolae Popa. Mai încolo, pe 7 iunie, pe aceeaşi filieră au mai fost transferaţi 10 miliarde lei de la Gelsor către societatea Logic LD Comimpex. De menţionat că „între persoanele fizice sus-menţionate, pentru transferurile de sume efectuate prin conturile personale deschise la B.C.R.-Sucursala Sector 5, nu există niciun înscris cu valoare juridică (contract, convenţie, angajament etc.) prin care să fi fost stabilită realizarea unor astfel de tranzacţii“. Acesta este motivul pentru care operaţiunile au fost suspectate de spălare de bani. „Expertiza contabilă constata că operaţiunile cu caracter financiar care au avut loc între persoanele menţionate la litera «a» de mai sus, pot fi considerate ca fiind suspecte şi cantonate în zona spălării de bani, deoarece acestea s-au efectuat într-o zonă de natură privată.“

Carmen Popa – folosită şi în spălarea de bani de la BRS

Alte tranzacţii suspecte de spălarea banilor au mai fost înregistrate şi prin conturile deschise la BRS pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu, care o împuternicise pe Carmen Aurelia Popa să opereze în acestea. Din aceste conturi au fost retrase în numerar, în aceeaşi perioadă, sume ce depăşesc echivalentul a două milioane de euro. Iată ce au consemnat experţii cu privire la acest aspect în dosarul FNI. „În perioada 15.02.2000-07.06.2000, din conturile deschise la BANCA ROMÂNĂ DE SCONT-S.A. nr. 421.R.ROL şi nr. 421.R.USD al căror titular este înv. VÎNTU SORIN OVIDIU şi împuternicit numita POPA CARMEN AURELIA, a fost ridicată în numerar suma totală de 33.472.008.000 lei, având echivalent 1.765.225 EURO, şi 280.618 USD având echivalent 300.914 EURO.  Suspiciunea de spălarea banilor este pusă în evidenţă în mod special prin felul cum s-au efectuat, de către înv. VÎNTU SORIN OVIDIU, operatiunile de ridicări de numerar în lei şi valută, care, pentru fiecare tranzacţie au depăşit echivalentul a 10.000 EURO. În tabelul întocmit de Banca Română de Scont-S.A. (fila 550-551,Vol. 19) sunt prezentate informaţii în legătură cu scopul efectuării tranzacţiilor respective, din care se poate trage concluzia că prin efectuarea acestor operaţiuni au fost încălcate, atât de către titularul contului înv. VÎNTU SORIN OVIDIU care a beneficiat de sumele în numerar, ridicate din bancă, cât şi de personalul băncii care a permis efectuarea tranzacţiilor care depăşesc pe o operaţiune valoarea de 10.000 EURO, contravenind prevederilor Legii nr. 21/1999 pentru prevenire şi sancţionarea spălării banilor.
Cum la tabelul respectiv nu sunt anexate documentele primare care au stat la baza efectuării tranzacţiilor în cauză, acte emise şi semnate de titularul contului bancar sau de împuternicitul acestuia, din care să se poată constata scopul pentru care aceste operaţiuni au fost efectuate, expertiza contabilă nu se poate pronunţa ferm asupra suspiciunii de spălare de bani. Din această cauză, considerăm că este necesar a se continua investigarea în context, de către organul de cercetare penală, cunoscută fiind calitatea înv. VÎNTU SORIN OVIDIU de fondator şi acţionar majoritar al Băncii Române de Scont, poziţie care-i dădea posibilitatea să pună această instituţie bancară la dispoziţia intereselor sale, chiar cu încălcarea legislaţiei bancare în vigoare.“

Operaţiunile financiare în care a fost folosită Carmen Aurelia Popa, la fel ca şi Nicolae Popa, au servit acoperirii sau ştergerii urmelor lui Sorin Ovidiu Vîntu care a reuşit, ulterior, să-i convingă pe procurorii corupţi că el nu are nicio implicare directă în escrocheria FNI, că a fost doar un simplu deponent care, culmea!, a fost jefuit de Ioana Maria Vlas şi de ceilalţi „prăduitori“ numiţi de el în fruntea SOV Invest. Iată de ce Carmen Aurelia Popa este un martor extrem de important, care ar putea să clarifice destule aspecte referitoare la fuga şi întreţinerea în Indonezia, de către SOV, a lui Nicolae Popa. Conform informaţiilor deţinute de noi, Carmen Aurelia Popa se află, încă, în Indonezia.

Dan Badea,