Categorie Justitie

De cand o judecatoare de la Tribunalul Bucuresti a decis ca termenul “afaceristul”, din expresia “afaceristul Dan Voiculescu”, este o insulta (retinandu-se asadar sensul peiorativ al termenului), si m-a condamnat in solidar cu Evenimentul Zilei la daune de 330 milioane de lei, am devenit foarte sensibil la privilegiile CEFELOR ROSII sau BLONDE din Justitie.

Pe de alta parte, conform Barometrului Global al Coruptiei 2009, comandat de Transparency International, Justitia romana ocupa locul 2 (dupa politicieni – partide si parlament), cu 4.2 puncte dintr-un maxim de 5.

Nu in ultimul rand, aseara, la emisiunea lui Ciutacu, am ascultat argumentele blondei de la AMR si m-am speriat…

Asadar, pe langa faptul ca e corupta pana in maduva oaselor, Justitia romana mai e si blonda. Cazul spumos al Monei Pivniceru, care va intra in istoria aberatiilor provinciale (recte, moldovinesti), e suficient de sugestiv.

Adversara neimpacata a lui Basescu si a incercarilor d...

Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Doru Laurian Badulescu, este suspectat ca a fost numit in aceasta functie pentru a inlesni obtinerea ultimelor avize de mediu in afacerea „Sterling”. Suspiciunile au fost publicate ieri pe site-ul vot.ro, sub titlul „Nasul afacerii Sterling, noul secretar de stat pe Mediu in Guvernul Boc!”.  „Actorii din spatele afacerii zacamintelor din Marea Neagra sunt atat de influenti, incat au reusit sa-si rezolve si ultima piedica din calea exploatarii resurselor de gaze: obtinerea avizului de mediu” – afirma autorul dezvaluirii.

Numit secretar de stat din partea PSD cu cateva zile inainte de decizia de la Haga, Doru Badulescu are, intr-adevar, un trecut care-l recomanda pentru acest gen de speculatii.

Legaturile sale cu afacerea Sterling incep in 1993, cand a fost numit primul presedinte al ANRM si, apoi, presedinte al Consiliului Director al firmelor Enterprise Oil si Canadian Oil...

Prezint astăzi un “plan de preluare ostilă” a celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF 1-Banat Crişana, SIF 2 – Moldova, SIF 3 – Transilvania, SIF 4 – Muntenia şi SIF5 -Oltenia) , cu menţiunea că el a fost elaborat încă din 2001 şi, parţial, a fost îndeplinit.

În document se precizează clar faptul că, urmând o anumită strategie, controlul acestor fonduri de investiţii poate fi obţinut prin preluarea a 20-25% din acţiunile fiecăruia “la preţuri care sunt mai mici decât cash-ul pe care-l are fiecare dintre ele”. Conform planului pus la punct de anumiţi “experţi străini”, costul acţiunii de preluare agresivă a celor cinci SIF-uri s-ar ridica la maximum 10 milioane USD/SIF, incluzând toate comisioanele, taxele şi costurile efective ale acţiunilor, adică la un total de 50 milioane USD pentru toate SIF-urile. În acest caz, câştigurile prognozate ar fi de 8-9 ori mai mari decât valoarea investită, adică ...