Credibilitatea SRI a crescut enorm pentru un serviciu secret, în pofida campaniilor mediatice diversioniste ale penalilor SOV și Felix

Categorie: Blogrollcercetare stiintificadiversiuneEXPORTmafie romaneascaManipulare prin presaSecuritate nationala

Șeful CIA, John O. Brennan, flancat de directorul SRI, George Maior și prim-adjunctul său, Florian Coldea

Șeful CIA, John O. Brennan, flancat de directorul SRI, George Maior și prim-adjunctul său, Florian Coldea

Un raport de cercetare sociologică realizat recent de institutul condus de Vasile Dâncu (IRES) arată că, în pofida atacurilor diversioniste și extrem de dure ale unor instituții mass-media (Antena 3, Cotidianul, Realitatea TV și puzderia de publicații online controlată de Diversionistul nr 1 al patriei, Sorin Roșca Stănescu) asupra Serviciului Român de Informații, încrederea românilor în această instituție fundamentală a statului român a crescut cu 10 procente, față de anul trecut, ajungând deja la 53 % și situându-se pe locul doi, după Armată dar pe același palier cu Serviciul de Informații Externe.

001

incredere institutii sig nat

Aceasta ar trebui să le dea de gândit infractorilor cu gulere albe care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a prelua controlul Serviciilor secrete, cazul senatorului infractor Cătălin Voicu fiind deja de notorietate. Dacă mai amintesc și de ”gulerații” Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vîntu sau Ioan Nicolae, trimiși în judecată și apoi în pușcărie (deocamdată doar unii dintre ei!), indivizi care au folosit toate mijloacele diversioniste pentru a decredibiliza serviciile secrete, pot spune că scorul obținut de SRI și SIE în percepția publică, grav afectată de manipularea mediatică, este enorm!

Anul trecut, încrederea (multă și foarte multă) în SRI era de 43%, cu 10 procente mai mică decât acum

Anul trecut (2012), încrederea (multă și foarte multă) în SRI era de 43%, cu 10 procente mai mică decât acum

Rezultatele raportului de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (I.R.E.S.) reprezintă, astfel, un semnal clar că românii au început să înțeleagă rolul pozitiv deosebit de important pe care serviciile de informații îl au într-o societate măcinată de corupție, începând de la cel mai înalt nivel (Guvern și Parlament) și terminând cu capetele neîncoronate oficial, dar recunoscute, ale mafiei românești.

Iată că implicarea SRI în combaterea corupției și a crimei organizate, precum și sprijinul logistic (ca autoritate națională în materia interceptării comunicațiilor) dat celorlalte instituții responsabile cu combaterea acestor fenomene (DNA, DIICOT, Poliție etc) sunt percepute deja cât mai aproape de valoarea lor reală.

Sondajul IRES, a vizat în mod special percepțiile publice asupra unor riscuri de securitate și a ”activității unor actori instituționali”. ”IRES a studiat modul în care populația percepe factorii de risc asupra statului și a societății românești în general, dar și riscurile la nivel individual. Studiul a fost generat de premisa că riscul este un concept complex care diferă ca și percepție de la un individ la altul, iar procesul de percepție a riscurilor este unul prin care individul își gestionează și interpretează impresiile senzoriale în așa fel încât mediul în care trăiește să aibă sens” – se arată în prezentarea rezultatelor cercetării.

Raportul, realizat pe baza unei anchete sociologice derulate în perioada 9-10 decembrie 2013, este structurat pe patru direcții fundamentale: percepțiile cu privire la siguranța națională a României și asupra riscurilor de securitate, încrederea în instituțiile cu rol în siguranța națională a României precum și în conducătorii acestora, percepția cu privire la investițiile chineze în România și percepția cu privire la Republica Moldova din perspectiva evoluțiilor de ultimă oră din țara vecină, vorbitoare de limba română și abia înscrisă pe calea europeană.

Cine-a votat USL a greșit drumul: 72% din populație consideră că Ponta a greșit direcția!

Ceea ce atrage în mod deosebit atenția la acest studiu sociologic realizat de Institutul d.lui Dâncu este chiar răspunsul la prima întrebare din sondaj: Credeți că în România lucrurile merg într-o direcție bună sau într-o direcție greșită? Având în vedere că actuala Putere a fost votată de aproximativ 70% din participanții la alegerile de anul trecut, te-ai fi așteptat ca 70% din intervievați să răspundă că România merge într-o direcție bună! Că doar e direcția aleasă de ei! Ei bine, a fost exact invers! 72% din respondenți au bifat varianta ”B” , adică ”România merge într-o direcție greșită!”.

003

 

Mai mult de jumătate dintre români consideră SIGURANȚA NAȚIONALĂ Foarte bună și Destul de bună

Noul-Logo-al-SRI-Patria-a-prioriDacă ”direcția” e greșită pentru 72% dintre români, Siguranța națională este Destul sigla-siede bună (48%) și Foarte bună (9%) pentru 57% dintre aceștia, doar pentru 13% ea fiind percepută ca Foarte slabă. Dealtfel, potrivit Directorului SRI  George Cristian Maior, citat de Evenimentul Zilei, ”Serviciul Român de Informații are o credibilitate ce-l plasează în primele patru-cinci locuri din lume! De asemenea, a mai spus George Maior, SRI are relaţii de parteneriat cu 128 de servicii din lume.Avem anual 3000 de informaţii schimbate cu aceste servicii, nu contează de unde provin ele. Nu facem diplomaţie prin aceste parteneriate, schimbăm informaţii care sunt utile securităţii naţionale” – a declarat, marți, șeful SRI.

apreciere sig nat

 

Un alt aspect interesant constatat în urma cercetării sociologice a IRES este încrederea în personalitățile ce conduc instiituțiile cu rol în siguranța națională a României. Astfel, dacă Armata a fost întotdeauna pe primul loc al preferințelor privind ”siguranța națională” a țării, concept înțeles mai degrabă în sensul apărării țării în caz de război, șeful Armatei, adică ministrul Apărării Naționale este abia pe locul trei în preferințele românilor, după șefii serviciilor secrete!

Directorul SIE, Theodor Meleșcanu (foto Mediafax)

Directorul SIE, Teodor Meleșcanu (foto Mediafax)

 

Astfel, dacă pe primul loc al percepției românilor, cu 52% încredere – foarte multă (12%) și multă (40%) – se află șeful SIE Teodor Meleșcanu (cu vechi ștate în diplomație încă de pe vremea lui Ceaușescu, numit de puțin timp șeful SIE), pe locul doi se află directorul SRI George Cristian Maior, cu 44% încredere – foarte multă (9%) și multă (35%).

 

Directorul SRI, George Cristian Maior

Directorul SRI, George Cristian Maior

În ministrul Apărării, Mircea Dușa, au multă și foarte multă încredere 41% dintre respondenți, iar în Radu Stroe, Ministrul Afacerilor Interne – 39%. Laura Codruța Koveși, procurorul șef al DNA este creditată cu 35% multă și foarte multă încredere, Tiberiu Nițu, procurorul general al României are o cotă de încredere de 31%, în timp ce șeful ANI, Horia Georgescu, beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 29% dintre participanții la studiul IRES. 

Percepția asupra șefului DNA și a șeful ANI este rezultatul atacului continuu asupra lor, prin campanii de presă diversioniste a mass-media controlate de afaceriști cu dosare penale instrumentate sau declanșate de acțiunea celor doi, Laura Codruța Koveși (DNA) și Horia Georgescu (ANI). Este deja cunoscut atentatul recent asupra Codului Penal săvârșit de niște infractori cu imunitate parlamentară, pentru anularea activității DNA și ANI cu privire la pușcăriabili și pușcăriași precum Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Cătălin Voicu, George Becali, Relu Fenechiu, Dan Păsat, Decebal Traian Remeș, Ioan Avram Mureșan etc. etc.

incredere conducere servicii

Riscurile de securitate percepute de români sunt însă și din alte zone decât aceea de care sunt responsabile serviciile secrete. Astfel, cutremurul este riscul cel mai mare pe care îl percep românii (78%), el fiind însoțit de inflație (77%) și tulburările sociale (75%).

008

Alte riscuri percepute de către cei chestionați pentru România sunt: răpirile de persoane (52%), pandemiile (43%), falimentul de țară (41%), terorismul (35%), dictatura (34%), agresiunea militară din partea unei mari puteri (30%). Agresiunea militară din partea unui vecin sau un război în zonă sunt riscurile indicate în cea mai mică măsură de respondenți ca fiind de actualitate pentru România.

În mod specific, siguranța energetică a României despre care s-a discutat intens în opinia public mai ales în chestiunile legate de exploatarea resurselor naturale este apreciată ambivalent de respondenți – 46% o apreciază ca fiind foarte și destul de bună, în timp ce 49% spun că este foarte și destul de proastă.”

O altă surpriză este modul în care românii percep relația României cu anumite state sau uniuni de state. Dacă Uniunea Europeană este pe locul 1, la preferințe (73%), iar SUA pe locul 2, cu 72%, românii consideră China ca fiind un foarte bun prieten (71%) în vreme ce Marea Britanie este, desigur, având în vedere atacurile tot mai dese la adresa românilor, cu 9 procente sub China (62%).

Referitor la dușmani, rușii sunt, în mod firesc, pe primul loc, cu 48% din procente (mulți comuniști nostalgici trebuie să fi fost printre respondenți!!), iar ungurii pe locul secund cu 46%.

Rusia, în primul rând, pentru că este dușmanul natural al României, mai ales după ce criminalii bolșevici ne-au transformat într-o gubernie rusească, ne-au ucis elitele și ne-au ciopârțit trupul țării, răpindu-ne Basarabia și Nordul Bucovinei, iar Ungaria pentru că de la Trianon încoace refuză să recunoască faptul că Ardealul a fost, până la ”descălecatul” ungurilor din pusta mongoloidă,  este și va fi al nației române, ungurii lui Tokes fiind extrem de sensibili la cuvântul ”național” din articolul 1, alin (1) al Constituției acestei țări.

tari

Republica Moldova

Referitor la percepția cu privire la Republica Moldova, 65% dintre participanții la studiul IRES consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România.

unirea

De asemenea, un sfert dintre români au cumpărat vreodată vin produs în Republica Moldova, iar peste jumătate (55%) dintre cei care nu au cumpărat niciodată vinuri moldovenești spun că ar cumpăra dacă ar găsi în magazine.

La fel 80% dintre respondenți au auzit de decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială,

limba română

iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este una bună (52%) și foarte bună (39%).

Page_14

Mai mult de jumătate de participanții la studiu s-au declarat informați cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius,iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.

Dan Badea