Gherilele miliţienilor lui Blaga

Zilele trecute s-a declanşat o campanie de presă virulentă împotriva şefului Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Marian Sîntion (foto dreapta).

Marian Santion (foto: romanialibera.ro)

Atacurile vin ca urmare a rezultatelor consemnate de procurorul anticorupţie în bătălia cu bizonii din sistem, rezultate evidenţiate recent şi de ministrul Vasile Blaga. De la înfiinţarea acestui organism, care permite ministrului să facă ordine în propria ogradă, au fost deranjaţi foarte mulţi dintre corupţii din minister, iar de la o vreme au intrat în panică şi capii internelor, îngrijoraţi de încăpăţânarea lui Sîntion de a nu face rabat de la principiile înscrise în fişa postului.

Există semnale că atât şeful Jandarmeriei, cât şi şeful Corpului de Control al minstrului Blaga se află în atenţia DGA, ca să nu mai vorbim de şefuleţi speriaţi de de ceea ce li s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, procurorul Sîntion este victima unei conjuncturi generate de dezvăluirile dintr-un cotidian central, cu privire la modul scandalos prin care ziaristul Dan Cărbunaru a fost înregimentat în poliţie, ca şef al unei direcţii centrale, cu un grad mult prea mare pentru umerii săi, pentru ca, la scurt timp, să fie din nou avansat în funcţie şi grad.

Mai mult, el a intrat în conflict cu alte structuri din MAI, după ce a încercat să centralizeze informaţiile publice din MAI. Folosindu-se de plângerile unui ofiţer DGA înlăturat din sistem pe motive de incompatibilitate, dar şi de foamea de publicitate a unor capi ai DNA, două cotidiane centrale au fost atrase în bătălia bizonilor din MAI contra lui Sîntion. Unul dintre acestea este, evident, chiar ziarul de la care a plecat Dan Cărbunaru pentru a face carieră poliţienească.

Civilul Cărbunaru a fost năpădit de grade

Un cotidian central (Gardianul) a dezvăluit recent informaţii privind ascensiunea fulgerătoare a unui fost ziarist la conducerea unei direcţii centrale din MAI.

Este vorba despre Dan Cărbunaru, fost ziarist la “Gândul” şi încadrat în MAI, cu gradul de inspector principal, direct din viaţa civilă.

Autorii materialului de presă au analizat condiţiile legale ale acestei încadrări şi au ajuns la concluzia că legislaţia a fost uşor siluită de dragul lui Cărbunaru. Un an mai încolo însă, pe 1 decembrie 2006, Dan Cărbunaru a fost avansat, la excepţional, la gradul de subcomisar de poliţie “cu toate că nu trecuse, cum spune ordinul intern al ministrului, jumătate din perioada minimă de 3 ani de la acordarea gradului anterior”.

“Jurnalistul Jean Dănuţ Cărbunaru a fost încadrat, la vârsta de 27 de ani, în octombrie 2005, direct din viaţa civilă ca inspector principal de poliţie şi director al Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice (DIRP). Gradul de încadrare în Poliţie este, pentru cei care nu au „spate“, de subinspector şi pot ocupa o funcţie de execuţie, pe perioada de probă de 6 luni. O funcţie de conducere, cum este aceea de director în Aparatul Central al MAI, se ocupă cu respectarea prevederilor Ghidului Carierei Poliţistului, care stipulează condiţiile minime, obligatorii şi cumulative, condiţii pe care Dan Carbunaru nu le îndeplinea la momentul numirii în funcţie. De altfel, MAI a recunoscut ca s-au facut derogari prin ordin al ministrului. Directorul DIRP este o funcţie de chestor cu două stele, iar gradul minim pentru această funcţie este de comisar-şef. Cărbunaru era doar inspector principal. Abia pe 1 decembrie 2006, printr-o altă scamatorie, Vasile Blaga l-a avansat pe Cărbunaru, < >, în gradul de subcomisar, în dispreţul miilor de poliţişti care lucrează în operativ” – scriau ziariştii de la Gardianul.

Dezvăluirile privind avansarea abuzivă a lui Cărbunaru au fost urmate de publicarea unei note interne comisă chiar de subordonaţii acestuia, prin care conducerea ministerului era sfătuită să pună “batista pe ţambal” şi să nu răspundă semnalelor din presă. Iată un fragment din rezoluţia pusă de oamenii lui Cărbunaru pe Nota internă amintită :”recomandăm evitarea unei atitudini polemice cu publicaţia în cauză. Această recomandare este argumentată atât de caracterul singular al acestei voci mediatice, profilul publicaţiei, cât şi a cotei de audientă deţinute la nivelul pieţei media centrale”. Cu alte cuvinte, nu ne interesează semnalele negative de presă dacă nu aveţi tiraj de sute de mii de exemplare, sau nu ne interesează adevărul dacăel este spus doar într-o singură publicaţie.

Doi şi-un sfert intră pe fir

În urma acestor dezvăluiri însă, în minister au început convulsiile. Astfel, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, condusă de Virgil Ardelean (zis Vulpea), a început să facă investigaţii interne privind scurgerile de informaţii către presă. Aceasta în condiţiile în care dezvăluirile cu privire la presupusele “abuzuri pozitive” comise de conducerea MAI în cazul Dan Cărbunaru, anume încadrarea acestuia în MAI pe un grad superior şi avansarea suspect de rapidă la gradul următor, erau publice.

Mai mult, ofiţerii din subordinea lui Virgil Ardelean au trecut la investigaţii (abordări individuale directe şi discrete) în rândul jurnaliştilor din preajma autorilor dezvăluirilor, pentru a-i trage de limbă cu privire la intenţiile şi eventualele jocuri de culise puse la cale. Pe de altă parte, există informaţii că şi Dan Cărbunaru împreună cu Dan Valentin Fătuloiu au demarat propria anchetă pentru a afla cine se află în spatele iniţiativei dezvăluirilor din presă şi cine a plasat informaţiile “fierbinţi” către ziarişti.

Recent, într-o discuţie privată, Dan Cărbunaru ar fi declarat: “Pe băieţii ăia, ca jurnalişti îi înţeleg, asta este meseria lor, dar cei din sistem care au coabitat cu ei îşi vor rupe gâtul!”. Pe de altă parte, contactându-i pe autorii articolelor de presă care au dezvăluit manevrele din cazul Cărbunaru, aceştia au declarat că şi ei au semnale despre “luptele aprige” care se duc în MAI, după dezvăluirile publicate, dar că nu vor deocamdată să ofere mai multe amănunte.

Referitor la Dan Cărbunaru, ziariştii afirmă că în spatele informaţiilor publicate nu se află nimeni din sistem, fiind vorba doar de un demers publicistic bazat pe o stare de fapt neobişnuită, rezultată şi documentată exclusiv din informaţii publice. Mai mult, au spus aceştia, există şi informaţii conexe provenite din mediul politic, dar care nu au fost date publicităţii.

Dai în Cărbunaru şi suferă Sîntion

Dan Cărbunaru însă, l-a identificat deja, ca prezumtiv autor moral al anchetelor din Gardianul, pe şeful Direcţei Generale Anticorupţie, Marian Sîntion. În acest sens, surse apropiate şefului IGPR ne-au declarat că după ce Dan Fătuloiu a fost chestionat de ziarişti cu privire la relaţia sa apropiată cu Dan Cărbunaru, în biroul acestuia au intrat, ca invitaţi, Bogdan Chireac, redactorul şef al cotidianului Gândul, şi Dan Cărbunaru, fost ziarist la Gândul.

Întâlnirea a avut loc în ziua în care pe posturile de televiziune s-a difuzat informaţia cu privire la trecutul său, de posibil informator al securităţii, aflat în atenţia CNSAS. Nu se ştie ce au discutat cei trei, dar, la câteva zile după inaugurarea noului sediu al DGA, când Vasile Blaga a lăudat conducerea direcţiei lui Marian Sîntion, atât prin rezultatele anti-corupţie, cât şi în planul promovării imaginii publice a ministerului, prin DGA, în ziarul Gândul a fost declanşată campania împotriva lui Marian Sîntion.

Evident, autorii materialelor publicate sunt foştii colegi ai lui Cărbunaru. Mai mult, informaţiile care stau la baza dezvăluirilor, au fost mai întâi publicate în serial pe un site patronat de controversatul Francisc Tobă şi de soţia sa, Daniela Tobă. Pe site-ul lui Tobă sunt opt episoade ale unor “dezvăluiri” făcute de un anume comisar Adrian Iancu, zis Corrado Cattani, care, supărat fiind că a fost dat afară de conducerea DGA din motive de incompatibilitate cu statutul de ofiţer de informaţii, plus probeme grele cu CNSAS, a făcut plângeri penale împotriva conducerii DGA, plângeri care, deşi se află în lucru la Parchet, au devenit publice pentru a forţa mâna procurorilor prin presiuni mediatice.

Hop şi Andreescu!

Anghel Andreescu (foto: evz.ro)

Posibilele conflicte dintre Cărbunaru şi DGA, respectiv dintre Adrian Iancu şi DGA, s-au mulat perfect pe intenţiile secretarului de stat Anghel Andreescu, supărat şi el pe şeful DGA din mai multe motive. În primul rând, DGA i-a făcut dosar penal colonelului Constantin Lecu, fostul şef al Direcţiei logistică din cadrul Jandarmeriei române, doar ce urmează a fi trimis în instanţă.

Pe de altă parte, surse din MAI spun că Anghel Andreescu ar fi informat, discret, conducerea Jandarmeriei, cu privire la faptul că DGA are în lucru un dosar ce-l priveşte pe însuşi Costică Silion, şeful Jandarmeriei. Într-adevăr, atât, DGA cât şi DNA, au în lucru un astfel de dosar, chiar dacă cei de la DNA nu recunosc oficial acest lucru.

Costică Silion este suspectat şi cercetat pentru fals în declaraţia de avere, construcţia unui gard la casa din apropierea Bucureştiului, acordarea de prime substanţiale atât sieşi, cât şi adjuncţilor săi, pentru “aportul” adus integrării României în UE, tolerarea unor grave fapte de corupţie privind organizarea exemenelor subofiţerilor de jandarmi care doreau să devină ofiţeri, folosirea bunurilor mobile ale jadarmeriei în folos personal, folosirea jandarmilor în termen pentru rezolvarea unor probleme private etc.

Deşi cercetarea unor asemenea posibile infracţiuni este în fişa postului DGA, se pare că lui Anghel Andreescu nu-i convine o asemenea stare de fapt. Prin urmare, în urmă cu două săptămâni, când a simţit că lanţul se strânge la vârful Jandarmeriei, Andreescu a semnat, cu de la sine putere, un referat prin care a trimis Corpul de Control al ministrului să facă verificări în documentele de anchetă ale Direcţiei Generale Anticorupţie. Cum şeful direct al celor trimişi să controleze DGA este Constantin Manoloiu (zis “Groparu”, de la modul în care îngroapă rezultatele controalelor), se impune o întrebare de bun simţ: Anghel Andreescu ştia, sau nu, că printre documentele ce urmau să fie cercetate de controlorii săi se află şi o speţă privindu-l chiar pe Constantin Manoloiu?!

Acuzaţiile apărute recent în presă, la adresa lui Marian Sîntion, vizau şi modul în care a decurs această acţiune de control ordonată de Andreescu. S-a afirmat că Sîntion, şeful DGA, şi-ar fi bătut joc de reprezentanţii corpului de control, pe care i-a ţinut la poarta instituţiei dar că, ulterior, ar fi admis totuşi, pentru puţin timp, accesul unuia dintre ei în sediul DGA; şi acesta a fost apoi trimis la plimbare. Reacţia a fost justificată prin faptul că referatul de control nu era semnat de ministrul Vasile Blaga, singurul în măsură să dispună un astfel de control la DGA. Prin urmare, semnătura lui Anghel Andreescu nu avea decât, cel mult, valoarea unei intimidări.

Remus Şpan revine

Un al treilea motiv pentru care Anghel Andreescu nu vede cu ochi buni acţiunile DGA ţine mai degrabă de sentimente de “paternitate” decât de profesionalism. Este vorba despre condiţiile în care a fost îndepărtat Remus Şpan, actualul său şef de cabinet, din fruntea DGA, condiţii surprinzător de asemănătoare cu acelea care au dus la înlăturarea comisarului petiţionar Adrian Iancu.

Cum se ştie deja, Remus Şpan a fost destituit din funcţia de director adjunct al DGA de ministrul Blaga “ca urmare a implicării acestuia în activităţi incompatibile cu funcţia deţinută şi cu specificul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Ministrul Administraţiei şi Internelor a fost informat de structurile specializate ale statului cu privire la existenţa unor date care probează faptul că directorul adjunct al DGA a intervenit pe lângă mai mulţi procurori în favoarea unor poliţişti cercetati pentru comiterea unor infracţiuni.

Aceste informaţii, care fac obiectul unei anchete a Departamentului Naţional Anticorupţie, nu pot fi date publicităţii înainte de încheierea cercetarilor” – s-a arătat într-un comunicat al MAI. Evident, personajul şi-a găsit apoi un post în cabinetul secretarului de stat Anghel Andreescu, chiar dacă presa a dezvăluit implicarea lui în fapte grave de corupţie, mai ales în perioada în care ocupase funcţia de şef al UM 0962 Satu Mare.

Revenind, atacurile împotriva şefului DGA îşi găsesc “motivaţie” şi în acţiunea “caziere pentru Spania”, caz când ofiţerii DGA, sub coordonarea directă a ministrului de interne şi împreună cu procurorii DNA, au descins, în noiembrie 2006, la Direcţia de Evidenţă Operativă şi Cazier Judiciar din IGPR unde au făcut percheziţii şi au reţinut două persoane. Asta este de presupus că l-a deranjat direct pe Dan Fătuloiu, ca să nu vorbim şi de alţi şefuleţi din poliţie, administraţie sau politică (vezi cazurile Prisăcaru, şpaga din hotelul băcăuan al lui Iacubov, şpaga prin mandat poştal de la Craiova, cazul vameşilor de la Otopeni etc etc.).

Diferenţa specifică din MAI

Ca şi în cazul atacului la vârful SPP, declanşat la sfârşitul lunii trecute, şi aici se doreşte de fapt decapitarea DGA şi preluarea controlului acestei direcţii de către indivizi care să ştie să negocieze nivelul şpăgii din MAI, defalcat pe funcţii, grade, sau cumetrii.

Numai că, deocamdată, la conducerea MAI se află Vasile Blaga, un personaj suficient de inteligent pentru găsi modalitatea de a stăpâni ieşirile kamikaze ale gherilelor din interior, având în vedere că MAI şi DGA sunt monitorizate cu stricteţe de Comisia Europeană, de ambasadele din Marea Britanie şi Spania, organisme care au implementat şi finanţat programul anticorupţie din MAI. Nu întâmplător sloganul DGA, “Noi facem diferenţa!”, este acelaşi cu sloganul MI5.

Chestor general Nicolae Berechet – zis “Nemuritorul”

A fost şeful miliţiei municipiului Curtea de Argeş (1974-1980), şeful serviciului judiciar la Inspectoratul de miliţie al judeţului Argeş (1980-1985), şeful miliţiei municipiului Piteşti (1985-1990), Şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Argeş (1990-1993), adjunct al Inspectorului general al Poliţiei şi şef al Direcţiei generale a poliţiei judiciare din Inspectoratul General al Poliţiei (1993-1997), Inspector general al Poliţiei (decembrie 1997- ianuarie 2001), secretar de stat pentru logistică în Ministerul Administraţiei şi Internelor (ianuarie 2001 – aprilie 2005) şi secretar general al MAI din 25 aprilie 2005.
Obs. Este naşul de cununie al lui Dan Valentin Fătuloiu.

Chestor principal de poliţie Dan Valentin Fătuloiu – zis “Finu”, zis “Harry Potter”

Până în 1994 nu are experienţă în miliţie/poliţie demnă de a fi consemnată în CV-ul oficial. A fost apoi şef al Inspectoratului de poliţie judeţean Dâmboviţa (1994-1997), şef al Inspectoratului de poliţie al judeţului Argeş (1997-2000), şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti (2000-2002), director adjunct al DGCCOA din cadrul IGPR (2004-2005) şi din 2005 este şeful Poliţiei Române (IGPR), în locul chestorului şef Dumitru Sorescu.
Obs.

Dan Valentin  Fatuloiu (foto: evz.ro)

A fost numit şeful poliţiei din Argeş după ce naşul său, fostul şef al Inspectoratului de poliţie Argeş, a devenit şeful poliţiei române.În timpul mineriadei din 1999, de la Costeşti, a cerut forţelor de poliţie din Argeş să nu intervină, lăsându-i doar pe jandarmi să rezolve problema. Fătuloiu a fost destituit de la conducerea poliţiei municipiului Bucureşti pe motive de incompetenţă, după ce ministrul Daniela Bartoş a fost jefuită în centrul capitalei.

Chestor general Anghel Andreescu – zis “Ologu”

Până în 1990 a fost ofiţer specialist III şi şef de catedră şi şef de stat major la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de poliţie “Nicolae Golescu” Slatina (1984-1990), a fost apoi şef de stat major la Centrul de studii postuniversitare a MAI (1990-1997), comandant al brigăzii mobile de jandarmi Bucureşti (1997-1998), director al SPP (1998-1999), comandant al Jandarmeriei române (1999-2001), director la Centrul de studii postuniversitare (2001-2005) şi din ianuarie 2005 este secretar de stat şi şeful departamentului ordine şi siguranţă publică din MAI, în locul chestorului şef Toma Zaharia.

Obs. A fost schimbat din funcţia de şef al SPP după scandalul Ţigareta II. Când a fost şeful Jandarmeriei române i-a avut printre subordonaţi pe Constantin Lecu şi pe Costică Silion, ambii aflaţi ulterior în atenţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sîntion.Înainte de alegerile din 2000, Anghel Andreescu a fost “sprijinit” de Tudor Cerapin (prim-adjunctul său) şi de alţi “binevoitori” să se transfere la Centrul de studii postuniversitare din Olteniţei.

Manevrele lui Dan Cărbunaru

Fost ziarist la cotidianul “Gândul”, Dănuţ Cărbunaru a fost activat în MAI în octombrie 2005, cu gradul de inspector principal, şi numit în fruntea Direcţiei de Comunicare şi Relaţii publice din acest minister. Este finul lui Gelu Drăjneanu şi prieten cu Dan Valentin Fătuloiu.

După numirea lui Fătuloiu în funcţia de şef al IGPR, Gelu Drăjneanu, primul adjunct, şi-a dat demisia şi a stat o scurtă perioadă la DGCCOA; a fost apoi invitat de Marian Sîntion, directorul DGA, să preia funcţia de prim-adjunct al acestei direcţii. Conform unor informaţii din interiorul MAI, Gelu Drăjneanu a fost determinat să iasă la pensie în urma presiunilor lui Anghel Andreescu şi Dan Valentin Fătuloiu.

În locul lui, la Direcţia Generală Anticorupţie, ca prim adjunct al lui Marian Sîntion a venit Remus Şpan, care, culmea, fusese acuzat de grave fapte de corupţie. El nu a reuşit să rămână decât câteva luni în acest post şi a fost trecut apoi ca şef de cabinet al lui Anghel Andreescu.

La numirea lui Dan Cărbunaru în fruntea Direcţiei de comunicare şi relaţii publice din MAI, devenită recent direcţie generală, şi-au dat concursul Vasile Blaga, Nicolae Berechet şi, se pare, Corneliu Alexandru, şeful soţiei ex-ziaristului. Corneliu Alexandru, fost ofiţer la UM 0962, a fost numit în locul lui Florin Sandu, în 2005, la conducerea Direcţiei de Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

Dan Cărbunaru a intrat rapid în conflict cu DGA, Poliţia de Frontieră, Autoritate apentru Străini şi unele IPJ-uri, pe marginea comunicării publice. Concret, Cărbunaru a încercat să centralizeze informaţia de la structurile subordonate aparatului central, blocând astfel iniţiativa şefilor de unităţi de a-şi gestiona singuri propria imagine.

Există informaţia potrivit căreia, după ce s-a văzut şef al direcţiei de imagine a MAI, Cărbunaru a încercat să creeze stări conflictuale între mai mulţi capi ai internelor şi un exemplu în acest sens este conflictul mocnit creat între Nelu Pop, şeful Poliţiei de Frontieră, şi Dan Valentin Fătuloiu. Dealtfel, una dintre cele două persoane, care a priceput manevra lui Cărbunaru, refuză să-l mai salute pe acesta. În paralel, Cărbunaru l-a sfidat pe Nicolae Berechet, unul dintre susţinătorii săi, în momentul în care Direcţia Comunicare a devenit Direcţie Generală şi a trecut din subordinea acestuia, în subordinea directă a ministrului Vasile Blaga.

Dan Badea (alias Cosmin Bădescu)

Text publicat parţial în Revista PREZENT, 13 februarie 2007