Categorie: 
Un proiect de peste 70 milioane de euro finanțat în proporție de 80% din fonduri europene, referitor la lucrări complexe pentru protecția împotriva inundațiilor în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, riscă să fie compromis din cauza nerespectării condițiilor impuse de legislația în vigoare.
Aceasta deoarece o parte din lucrările cu finanțare europeană prin Axa Prioritară 5 POS Mediu -Prevenirea Inundațiilor au fost începute cu câteva luni înainte de aprobarea oficială a finanțării lor de către instituțiile europene, încălcându-se astfel condițiile de eligibilitate conform cărora ”proiectele pentru care se solictă finanțare nu beneficiază de finanțare din fonduri publice pentru același tip de activități”. Mai mult, având în vedere că Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR) este o instituție publică centrală, aceasta nu poate beneficia de prefinanțare. Proiectul la care ne referim este un exemplu al modului în care, iresponsabilii de la vârful Ministerului Mediului și Pădurilor condus de Laszlo Borbely, în complicitate cu conducerea ANAR și conducerea ABA Prut Bârlad, au aprobat și finanțat de la buget începerea lucrărilor cu finanțare europeană înainte de obținerea aprobării din partea Comisiei Europene, riscând astfel să fie retrasă finanțarea pentru încălcarea legislației.
Cazul, aflat în atenția noastră de mai bine de o jumătate de an, este reprezentativ pentru modul discreționar în care ministrul de atunci, Laszlo Borbely, împreună cu Mafia din Apele Române, au gestionat bani publici cu pierderi uriașe pentru bugetul de stat.
Deoarece mai multe lucrări cu finanțare europeană din bazinul hidrografic Prut Bârlad, în special de regularizare a râului Bahlui, au fost demarate cu mult timp înainte de obținerea aprobării de finanțare din partea Comisiei Europene, ne-am interesat dacă acest lucru este legal și cine a finanțat lucrările. Conform informațiilor furnizate de Ministerul Mediului, proiectul aflat în atenția noastră, „Lucrări pentru reducerea riscului de inundații în bazinul hiodrografic Prut-Bârlad“, a cărui valoare depășea 50 milioane de euro, a fost supus spre aprobarea Comisiei Europene, alături de alte 11 proiecte. „(…)Comisia Europeană aprobă doar proiectele majore, respectiv cele a căror valoare depășește 50 milioane de euro. În contextul acestor prevederi și având în vedere valoarea proiectelor propuse spre finanțare din Axa Prioritară 5 POS Mediu, 11 proiecte au fost aprobate de Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), iar un proiect a fost înaintat spre aprobare Comisiei Europene. Instituția europeană a transmis autorităților române decizia de finanțare a acestui proiect în data de 10.08.2011. Indiferent dacă un proiect este aprobat de CE sau MMP, Contractele de finanțare (CF) sunt semnate între MMP și beneficiarul finanțării europene (respectiv Administrația Națională Apele Române, în cazul Axei Prioritare 5)“ – ne-a transmis, pe 10 noiembrie 2011, Direcția de Comunicare a MMP.
Proiectul ce depășea valoarea de 50 milioane de euro se numește „Lucrări pentru reducere riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad“ și, conform listei oficiale a proiectelor aprobate spre finanțare, contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat, cu ANAR prin ABA Prut Bîrlad, pe data de 21.09.2011. Licitațiile pentru lucrările incluse în acest proiect au început însă, în cazul a patru dintre lucrări, încă din anul 2010. Este vorba despre lucrările „Regularizare râu Bahlui în municipiul Iași“ (data estimativă a a anunțului de participare fiind 17.03.2010, iar data estimativă de semnare a constractului 4 noiembrie 2010), „Servicii de elaborare hărți de hazard și de risc la inundații B.H. Prut – Bârlad“ (4.12.2010, respectiv 21.07.2011), Servicii de supervizarea lucrărilor pe parcursul execuției (23.03.2010, resp. 12.08.2010) și „Servicii de consultanță și reprezentare juridică în vederea achiziționării terenului“ (19.03.2010, resp. 08.11.2010) (facsimil 2).
Cum toate aceste lucrări atribuite prin licitații publice făceau parte dintr-un proiect aflat atunci, spre aprobare, pe masa Comisiei Europene, ele nu puteau fi demarate – cum am arătat – până nu se obținea aprobarea forului european. În aceste condiții, cum a fost posibil ca trei dintre ele să fie demarate înainte de obținerea acestei aprobări? Spre exemplu, regularizarea râului Bahlui a fost o lucrare demarată cu aproape un an înaintea asigurării finanțării europene, ceea ce încalcă grav normele de eligibilitate ale întregului proiect.
Proiect finanțat provizoriu de la stat
Conform Ghidului solicitantului (Axa Prioritară 5 POS Mediu), cel care solicită finanțarea trebuie să declare, pe proprie răspundere că „proiectul pentru care se solicită finanțare nu beneficiază de finanțare din fonduri publice pentru același tip de activități“ (Anexa 4). Mai mult, dacă, pe perioada de derulare a contractului intervin modificări cu privire la condițiile de finanțare, întreg proiectul va fi declarat neeligibil, iar sumele returnate. „Beneficiarul trebuie să cunoască faptul că, dacă pe perioada de valabilitate a contractului intervin modificări de natura să afecteze obiectivul acestuia sau condiţiile de finanţare, proiectul poate fi declarat neeligibil pentru finanţare, finanţarea nerambursabilă se va sista, iar sumele acordate până în acel moment se vor recupera în conformitate cu legislaţia naţională şi prevederile contractuale“.
Deoarece, conform celor de mai sus, există cel puțin trei lucrări începute cu mult înaintea aprobării finanțării de către CE, am solicitat conducerii ABA Prut-Bârlad să ne precizeze care au fost sursele de finanțare pentru acestea până la data la care s-a obținut aprobarea. Spre stupefacția noastră, directorul Nicolae Crețu, unul dintre cei responsabili de jaful din Apele Române – filiala Prut-Bârlad, ne-a răspuns că sursa de finanțare a fost bugetul de stat. Adică exact ceea vine în contradicție cu eligibilitatea proiectului, putând aduce chiar retragerea finanțării europene. „Referitor la proiectul «Lucrări pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad» – bugetul de stat a constituit sursa de finanțare pentru: contractul de servicii „Servicii de consultanță și reprezentare juridică în vederea achiziționării terenului“ în perioada 08.11.2010 – 21.09.2011; contractul de servicii „Servicii de supervizarea lucrărilor pe parcursul execuției“ în perioada 12.08.2010 – 21.09.2011; contractul de lucrări „Regularizare râu Bahlui în municipiul Iași“, în perioada 04.11.2010 – 21.09.2011“ (facsimil 3).
Așadar, cu toate că la data la care s-au organizat licitațiile pentru lucrările din cadrul proiectului Corneliu Crețu era director tehnic al ABA Prut-Bârlad, deci cunoștea sursa de finanțare a acestuia, astăzi, când este director al aceleiași instituții, el ne răspunde că până la obținerea aprobării din partea Comisiei Europene sursa de finanțare a fost bugetul de stat. Referitor la faptul că nu avea voie să demareze începerea lucrărilor până nu primea aprobarea finală de la Comisia Europeană, directorul Corneliu Crețu nu spune nimic. Poate va spune când va fi întrebat de Departamentul de Luptă AntiFraudă (DLAF), instituție pe care o sesizăm cu această ocazie.
Dan Badea