Ziua Limbii Române, semn al victoriei în fața totalitarismului roșu (ziare.com)

– interviu cu istoricul Constantin Corneanu, președintele Asociației Europene de Studii geopolitice și strategice „Gh. I. Bratianu”–

 Ziua Limbii Române este un eveniment ce trebuie sărbătorit cu atât mai mult cu cât rusofonii încearcă prin toate mijloacele să separe, la Chișinău, limba română de așa-zisa ”limbă moldoveneasca” – o invenție a comuniștilor. Urmasii lui Stalin si contemporanii lui Putin ar face orice ca LIMBA ROMÂNĂ sa dispară din zona situată între Prut si Nistru, adică din Basarabia românească. Este însă o operațiune imposibilă câtă vreme în Basarabia vor trăi români. Și vor trăi pentru că a trecut vremea deportărilor în Siberia și vine vremea deportărilor în ….Uniunea Europeană.

Ceea ce îi neliniștește tot mai mult pe rusofonii lui Voronin, gândacul roșu de la Chișinău. Anexez legile prin care, pe 31 august 1989, s-a trecut la grafia latină, anulându-se Legea din 10 februarie 1941 prin care bolșevicii au introdus alfabetul rus în locul celui latin, după ce ocupaseră teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, eliberat, pentru scurtă vreme de armata română aliată cu singura armată care avea interese anti-sovietice la acea dată, armata germană, aliații francezi și englezi fiind atunci cuprinși de lașitate uitând de alianțele cu România, trădând încrederea milioanelor de români lăsați pradă hoardelor bolșevice de la Moskova, Budapesta și Sofia, care au sfârtecat trupul României în perioada iunie-septembrie 1940. Singurul aliat natural al românilor devenea, atunci, Germania nazistă, cu sprijinul căreia aveam să redobândim, pentru 4 ani, Basarabia, dar aveam s-o pierdem ulterior, din cauza lașității politicienilor vremii (Maniu și Brătianu), dar și a regelui Mihai, care au refuzat să se implice în conducerea și deciziile politice ale vremii. România a fost trădată atunci nu numai de foștii ”aliați naturali”, dar și de cei care se aflaseră la conducereea ei până la aducerea în fruntea țării a curvarului corupt Carol al II-lea, ce avea să introducă ulterior dictatura carlistă.

Dan Badea

Ziare.com publică astăzi un interviu cu istoricul Constantin Corneanu, despre semnificația acestei sărbători în Basarabia.

Limba romana trebuie sarbatorita in spatiul dintre Prut si Nistru pentru ca ea este simbolul renasterii

Istoricul Constantin Corneanu

nationale dupa anii de teroare stalinista, cand s-a incercat ca tot ce e romanesc in acest spatiu sa fie distrus, declara istoricul Constantin Corneanu intr-un interviu acordat Ziare.com.

Ziua Limbii Romane este sarbatorita in Republica Moldova in fiecare an la data de 31 august, inca din anul 1989. In 2011, mai multe organizatii romanesti din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au ales aceeasi data, de 31 august, si au cerut autoritatilor romane decretarea ei ca Zi a Limbii Romane pentru romanii de pretutindeni.

Pe teritoriul Romaniei este pentru prima oara cand aceasta sarbatoare este marcata oficial, ca urmare a unui proiect de lege aprobat de Parlament in luna februarie si promulgat de presedintele Traian Basescu la 13 martie.

Pe parcursul acestei zile va fi arborat drapelul romanesc si vor avea loc numeroase evenimente culturale, atat pe teritoriul Romaniei, in Bucuresti, Cluj, Arad, Covasna sau Harghita, cat si in numeroase capitale din intreaga lume, inclusiv Praga, Budapesta, Paris, New York si Tel Aviv.

Despre originea si importanta acestei sarbatori pentru toti vorbitorii de limba romana, dar in mod deosebit pentru cei din Republica Moldova, am discutat cu istoricul Constantin Corneanu, presedintele Asociatiei Europene de Studii geopolitice si strategice „Gh. I. Bratianu”.

Care este originea acestei sarbatori? Cum a fost posibil sa se ia o asemenea decizie in anul 1989?

Originea acestei sarbatori, Ziua Limbii Romane, se afla in conexiune directa cu evenimentele petrecute in spatiul fostei Uniuni Sovietice dupa 1985, respectiv procesele de perestroika si glasnost pe care Mihail Gorbaciov si anturajul sau le-au initiat.

31 august 1989 a fost posibil odata cu aparitia Fronturilor Populare ca forme de opozitie fata de birocratia sovietica si mai apoi ca forme de coagulare a elementelor nationaliste din republicile sovietice, care se vor lupta apoi pentru independenta.

Si la Chisinau Frontul Popular din Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca va reusi sa coaguleze energiile si se va naste ceea ce putem defini ca Miscarea de renastere Nationala din perioada anilor 1988-1989.

Pe acest fond, al destramarii imperiului sovietic, Miscarea de Renastere Nationala reuseste la 31 august 1989, dupa imense dezbateri in parlament, dupa o activizare a opiniei publice, sa impuna ca limba moldoveneasca (romana cu scriere in grafie latina) sa fie recunoscuta oficial de catre autoritati.

La 31 august 1989, cu 100.000 de manifestanti aflati in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, precum si datorita apelului Frontului Popular din Republica Moldova pentru sustinerea introducerii limbii moldovenesti (romana cu scriere in grafie latina), Sovietul Suprem al RSS Moldovenesti accepta acest lucru.

Putem spune ca 31 august 1989 marcheaza o prima victorie importanta in procesul de renastere nationala.

Toate lucrurile care s-au petrecut la 31 august 1989 s-au petrecut in contextul destramarii imperiului sovietic, al activizarii fortelor nationaliste in republicile socialiste sovietice, al inceperii lungului drum spre independenta pentru tarile baltice si pentru RSS Moldoveneasca.

Din pacate, independenta nu a fost urmata de un proces asemanator celui din 1918, adica nu a fost obtinuta unirea cu Romania.

Acesta este contextul istoric in care 31 august 1989 devine Ziua Limbii Romane.

Cum se face ca in Constitutia R.Moldova este inscrisa acum limba moldoveneasca, nu limba romana?

In Constitutia Republicii Moldova apare limba moldoveneasca ca limba de stat in contextul in care, dupa evenimentele din august 1991, dupa razboiul transnistrean, in conditiile aparitiei conceptului „Casa noastra-Republica Moldova” si al activizarii unor forte nu neaparat anti-romanesti, dar in mod sigur anti-reunificare cu Romania, se instaleaza acest concept al constructiei unei statalitati moldovenesti.

Plecand de la acest concept – Republica Moldova, limba noastra moldoveneasca, trecutul nostru istoric – s-a incercat si se incearca in permanenta constituirea unei identitati etnice alta decat cea fireasca si decat cea care a fost recunoscuta la 27 august 1991 in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova, atunci cand Parlamentul Republicii Moldova a acceptat formal, in scris, ca spatiul dintre Prut si Nistru este parte componenta a spatiului etnic romanesc.

Se creeaza, astfel, al doilea stat romanesc pe pamant romanesc rapit in urma pactului Ribbentrop-Molotov.

In perioada presedintelui Vladimir Voronin, cand comunistii au condus destinele R.Moldova, limba moldoveneasca si-a capatat locul in paginile Constitutiei Republicii Moldova in acest efort de constructie a unei statalitati, a ‘altceva’ decat ceea ce istoria ne invata, ne arata si ne indeamna sa vedem.

A fost vreodata limba romana limba oficiala dincolo de Prut?

Da, a fost o perioada foarte scurta, dupa Declaratia de Independenta din 27 august 1991 in care limba moldoveneasca (romana cu scriere in grafie latina) a fost impusa ca limba de stat, iar tricolorul romanesc si imnul ‘Desteapta-te, romane!’ au fost simbolurile noului stat Republica Moldova.

Dar a fost o perioada scurta. Miscarea de Renastere Nationala a inceput sa sucombeze sub loviturile revansarde ale celor care nu doreau unirea cu Romania si care, temandu-se ca R Moldova se va deplasa catre un pol geopolitic numit Bucuresti si vom asista la reunificarea Romaniei la fel ca in 1918, au inceput ofensiva impotriva istoriei nationale si a tot ceea ce insemna romanesc la Chisinau ca simbol si ca element de continuitate si de dainuire.

Cum a evoluat in ultimii 23 de ani raportul intre cei care sustin ca vorbesc limba romana si cei care sustin ca vorbesc limba moldoveneasca?

Din pacate, raportul a evoluat destul de ciudat si de cele mai multe ori negativ pentru cei care se declara vorbitori de limba romana si care se declara romani ca origine etnica. Indiferent de recensamintele mai mult sau mai putin falsificate, in special in perioada regimului comunist, cand foarte multi s-au declarat ca origine etnica moldoveni si mai putini romani, acest raport roman/moldovean nu a fost favorabil primului deoarece, dupa cum am spus, a fost o ofensiva impresionanta a unor forte care au lansat atacuri furibunde, ‘la baioneta’, impotriva a tot ceea ce era romanesc.

Astfel, in ciuda faptului ca Romania a oferit burse tinerilor din R.Moldova, ca Romania ofera sprijin moral, material, sprijin pentru integrarea in Uniunea Europeana si ca foarte multi cetateni ai R.Moldova doresc pasaport romanesc, in ciuda acestor lucruri, in mintea multora dintre cei care traiesc intre Prut si Nistru rezista ideea ca ei sunt mai mult moldoveni decat romani.

Este un aspect negativ al raporturilor noastre cu acest spatiu si un esec care arata ca Romania nu a reusit sa isi spuna un punct de vedere, desi nu trebuia sa aiba un punct de vedere acolo unde Romania e prezenta in sufletul si in mintea multora.

Citeste si Presedintele FAB Romania: R. Moldova trebuie sa ofere mai mult bursierilor care se intorc acasa

Cat de importanta este limba vorbita de un popor, ce reprezinta ea si de ce trebuie sa ne sarbatorim limba?

Trebuie sa o sarbatorim pentru ca limba este simbolul identitatii noastre nationale, e simbolul care ne confera o particularitate, ne identifica si ne confera originalitate.

In ce priveste sarbatorirea limbii romane in spatiul dintre Prut si Nistru, aceasta este extrem de importanta pentru ca limba este simbolul renasterii nationale dupa anii de teroare stalinista, dupa perioada crunta dintre anii 1940 -1989, cand acest spatiu s-a aflat in componenta URSS, cand s-a incercat ca tot ce e romanesc sa fie distrus.

Sarbatorirea permanenta a acelei zile de 31 august 1989 – alfabetul, grafia in limba latina – este un semn al victoriei noastre in relatia cu fortele totalitarismului rosu, in relatia cu toti cei care au vrut sa stearga din istorie acest spatiu romanesc, sa il transforme intr-un spatiu slav, in orice altceva decat in ceea ce a fost.

Ce reprezinta limba romana pentru basarabeni?

Reprezinta o legatura cu tara si un simbol al identitatii lor, o dovada a faptului ca originea lor etnica nu a fost uitata in ciuda faptului ca sovieticii au incercat sa stearga orice urma.

Citeste si Inlocuirea limbii moldovenesti cu romana: Dupa umilinte, vom avea un moment de demnitate – Interviu

Deputatul Ana Gutu a depus o sesizare la Curtea Constitutionala de la Chisinau in care cere ca limba moldoveneasca sa fie inlocuita cu limba romana in legea fundamentala, sesizare care va fi dezbatuta pe 12 septembrie. Ce sanse de reusita credeti ca are?

Personal, nu cred ca sunt prea multe sanse. Ii doresc din tot sufletul mult succes, dar spatiul politic este extrem de complex si extrem de volatil in aceste momente la Chisinau. Problemele privind integrarea, europeana sau euroasiatica, au nascut foarte multe controverse.

De aceea este important sa sarbatorim limba romana, sa ne aducem aminte de 31 august 1989 si sa luptam ca lucrurile acestea sa nu dispara, dimpotriva, treptat, treptat, sa facem in asa fel ca ele sa fie tot mai cunoscute.

La multi ani, limbii romane si tuturor vorbitorilor ei aflati in spatiul dintre Prut si Nistru, precum si intreaga mea gratitudine pentru cei care au facut posibila ziua de 31 august 1989!

Camelia Badea – ziare.com (Sambata, 31 August 2013, ora 12:05)

 cu privirea la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009     Promulgat : 31.08.1989     Data intrarii in vigoare : 31.08.1989

Trecerea limbii moldoveneşti, idiom de origine şi structură romanică la  grafia  latină se bazează pe caracterul mai adecvat, recunoscut  de ştiinţă al alfabetului latin pentru fonetica şi gramatica acestui idiom, pe propunerile cetăţenilor republicii şi are menirea de a contribui  la lichidarea deformărilor ce s-au produs în limbă în virtutea unui şir de cauze  obiective  şi  subiective, la  ridicarea nivelului de cultură lingvistică al poporului moldovenesc, a rolului factorilor  de ordin ştiinţific, etico-moral,  cultural,  psihologo-didactic  şi  social  în dezvoltarea limbii moldoveneşti.

Articolul 1.  A trece scrisul limbii moldoveneşti la grafia  latină.

Articolul 2. A aproba alfabetul limbii moldoveneşti:
A a „a”, Ă ă „ă”, B b „be”, C c „ce”, D d „de”, E e „e”, F f „fe”, G g  „ge”,  H h „ha”, I i „i”, Î î „î”, J j „je”, L l „le”, M m „me”, N  n „ne”, O o „o”, P p „pe”, R r „re”, S s „se”, T t „te”, Ţ ţ „ţe”, U u „u” V v „ve”, X x „ics”, Z z „ze”.
Literele K k,  Q  q,  W  w, Y y se folosesc în nume  proprii  şi  în neologizme cu caracter internaţional.

Articolul 3. A abroga Legea RSS Moldoveneşti din 10 februarie 1941 „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin  la alfabetul rus”.

Preşedintele Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   M. Snegur

Membru  al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   D. Nidelcu

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 000     Promulgat : 31.08.1989     Data intrarii in vigoare : 31.08.1989

În legătură cu  adoptarea  Legii  RSS Moldoveneşti  „Cu  privire  la revenirea  limbii  moldoveneşti  la grafia latină”  Sovietul  Suprem  al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

h o t ă r ă ş t e :

1. A pune în   aplicare  Legea  RSS  Moldoveneşti  „Cu  privire   la revenirea  limbii moldoveneşti la grafia latină” din momentul publicării ei, pe etape:

Etapa întîi –  anii 1989-1993 – trecerea la grafia latină în sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale a republicii. Începutul creării  bazei tehnico-materiale a poligrafiei, a complexelor de  calcul şi  întărirea  ei,  dotarea lor cu mijloace de imprimat,  reutilarea  şi adaptarea  mijloacelor de imprimat existente pentru tipărirea  ziarelor, revistelor  şi  a  altor materiale în limba moldovenească  cu  caractere latine;   precizarea  şi  revizuirea  comenzilor  pentru  utilagele   şi materialelor corespunzătoare pe anii următori; trecerea la scrisul latin a  tuturor verigilor din sistemului învăţămîntului public; pregătirea şi reciclarea învăţătorilor şi lectorilor, a cadrelor de la întreprinderile poligrafice, din ramurile de deservire în scopul însuşirii scrisului latin;  editarea  documentelor oficiale, a literaturii de  referinţă  şi metodice  privitoare  la ortografia limbii moldoveneşti,  a  literaturii prevăzute în plan, a manualelor, a materialelor didactice şi ilustrative pentru   şcolile   moldoveneşti   de  cultură  generală,   pentru   cele tehnico-profesionale,   pentru  instituţiile  de  învăţămînt  mediu   de specialitate  şi  superior,  a manualelor şi materialelor  intuitive  la limba  moldovenească  pentru şcolile cu predare în limba rusă şi  pentru alte  şcoli  şi  instituţii de învăţămînt; folosirea grafiei  latine  în mijloacele de informare vizuală.

Etapa a doua – anii 1994-1995 – încheierea trecerii la grafia latină în   sferele  vieţii  politice,  economice,  sociale  şi  culturale  ale republicii,  inclusiv  în  activitatea  organelor  puterii  de  stat  şi administraţiei   de  stat,  efectuarea  procedurii  judiciare,   ţinerea lucrărilor  interne de secretariat, a documentaţiei de evidenţă, de dare de  seamă şi financiare de la întreprinderi, instituţii şi  organizaţii, realizarea  legăturii  poştale şi telegrafice pe  teritoriul  republicii Moldoveneşti pe baza grafiei latine, eliberarea către populaţie a noilor buletine de identitate.

2. Ziarele şi  revistele republicane, ziarele orăşeneşti , raionale, de  întreprinderi  şi  instituţii, alte publicaţii, care  se  distribuie numai  abonaţilor, literatura artistică, ştiinţifică, de popularizare  a ştiinţei,  scrise în limba moldovenească, pot fi editate în perioada  de tranziţie, la solicitarea autorilor, abonaţilor şi cu caractere slave.

3. Lucrările  ştiinţifice, operele artistice, materialele  oficiale, cele   metodico-informative   şi  alte  materiale,  editate   în   limba moldovenească  cu  caractere  slave,  rămîn  în  tezaurul  spiritual  al poporului moldovenesc.

4. A da ca însărcinare   Prezidiului   Sovietului  Suprem   al   RSS Moldoveneşti  să  pună  legislaţia  în vigoare  a  RSS  Moldoveneşti  în corespundere  cu Legea RSS Moldoveneşti „Cu privire la revenirea  limbii moldoveneşti la grafia latină„.

5. Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti urmează să înfăptuiască măsuri  pentru  trecerea  pe etape a scrisului  limbii  moldoveneşti  la grafia latină.

    Preşedinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   M. Snegur

    Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                  D. Nidelcu

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009     Promulgat : 31.08.1989

În scopul lichidării deformărilor survenite în construcţia lingvistică  din  RSS Moldovenească, al luării sub protecţia statului a limbii  moldoveneşti – una dintre premizele fundamentale ale  existenţei naţiunii moldoveneşti în cadrul formaţiei sale naţional-statale suverane al asigurării funcţionării ei în toate sferele pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi al reglementării relaţiilor  lingvo-naţionale în republică Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti

h o t ă r ă ş t e :

A completa Constituţia  (Legea  Fundamentală) a RSS Moldoveneşti  cu articolul 701, avînd următorul conţinut:

Articolul 701. Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti  este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viaţa  politică, economică, socială şi culturală şi funcţionează pe baza grafiei latine.

RSS Moldovenească asigură ocrotirea şi dezvoltarea limbii poporaţiei găgăuze, cea mai mare parte a cărea locuieşte pe teritoriul republicii.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru dezvoltarea şi folosirea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile  din  Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi.

Modul de întrebuinţare  a limbilor şi corelaţia lor cu limba de stat a RSS  Moldoveneşti  se stabileşte prin legislaţia în vigoare şi prin Legea  RSS Moldoveneşti „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti„.

    Preşedinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   M. Snegur

    Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                   D. Nidelcu

    or. Chişinău, 31 august 1989
N 3464-X