Categorie: 
Florian Walter, finantatorul echipei de fotbal U Cluj, acorda un interviu cotidianului Gazeta Sporturilor, la hotelul Papillon Zeugma, in Belek, Turcia
Aşadar, prin două dintre contractele încheiate cu Compania Naţională Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni SA, a fost consemnat, conform ANAF, un prejudiciu de peste 10 milioane de euro. Primul dintre contracte a fost semnat în august 2001, după ce conducerea companiei a aprobat două rapoarte de externalizare a serviciilor, primul referitor la serviciile de curăţenie (6572/16.05.2001), iar al doilea la cele de curăţenie şi security (6982/24.05.2001). Ulterior, Consiliul de Administraţie a trecut prin AGA externalizarea acestor servicii şi desemnarea SC Compania Romprest Service SA ca partener pentru prestarea acestor servicii. În acelaşi timp, CNAB a devenit acţionar la societăţile Romprest Service (10%) şi la Bereta SA (5%). Pe 29.08.2001 a fost încheiat, astfel, contractul de prestări servicii nr.11697 cu Romprest Service, contract prin care firma de casă se obliga „să execute servicii de curăţenie şi servicii de pază şi asigurarea ordinii publice“.
Referitor la acest contract, controlorii fiscali au consemnat: „pentru atribuirea executării serviciilor de curăţenie către SC Compania Romprest Service, Compania nu a aplicat prevederile OUG nr.60/2001 privind achiziţiile publice. Compania avea obligaţia de a organiza licitaţie în vederea atribuirii contractului de servicii de curăţenie“. La fel, au mai constatat aceştia, „nici la declanşarea operaţiunii de externalizare şi nici ulterior, pe parcursul derulării contractelor, nu s-a efectuat o analiză din punct de vedere economic a contractelor încheiate.
Astfel, a fost posibil ca încheierea şi prelungirea prin mai multe acte adiţionale a contractelor iniţiale să permită prestatorilor de servicii să monopolizeze externalizarea sub aspectul continuităţii şi specificului activităţii, fără a se avea în vedere principiile de eficienţă, eficacitate şi economicitate ale acestei operaţiuni“.
„Femeia de serviciu“ de la Otopeni a câştigat aproape o jumătate de milion de dolari lunar
Pentru serviciile de curăţenie şi salubrizare în cadrul Aeroportului Otopeni, compania de stat a ajuns să achite Romprest peste 415.000 de dolari lunar, în vreme ce salariul net pentru o simplă femeie de serviciu era de 550 de lei lunar.
Practic, doar prin şapte acte adiţionale încheiate la acest contract s-a adus companiei un prejudiciu de 26,3 milioane de lei, sumă pentru care ANAF a cerut conducerii CNAB să sesizeze organele abilitate ale statului pentru a o recupera. Conducerea în schimb, reprezentată printre alţii de Tudor Jidav (director general) şi Gabriel Ţară (director general adjunct, fost director general la data încheierii contractului), a sesizat instanţa de judecată pentru a anula această decizie („Măsura 28“) a ANAF. Încheiat pentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de prelungire automată, pe noi perioade, contractul fixa o valoare a abonamentului lunar pentru serviciile prestate de 99.000 de dolari (exclusiv TVA).
Ulterior, printr-un act adiţional semnat de atotputernicul Gabriel Ţară şi de Violeta Cîrstoveanu, director economic, a fost stabilită structura preţului contractului astfel: 74.000 de dolari lunar pentru curăţenie şi 25.000 de dolari lunar pentru serviciile de pază. Mai departe, preţul cerut de Romprest a crescut de peste patru ori, prin nu mai puţin de 13 acte adiţionale, aşa încât la sfârşitul perioadei verificate de ANAF a ajuns la peste 415.000 de dolari. „Valoarea contractului 11697/29.08.2001 s-a majorat de cca 4 ori, dela 99.000 USD (295.505 lei la cursul BNR din data de 29.08.2001), la 415.284 USD (cursul BNR din data de 31.12.2009, respectiv 1.216.781,04 lei)“ – au consemnat controlorii fiscali. Aşadar, aproape o jumătate de milion de dolari lunar pentru curăţenie. În paralel, Romprest a mai încasat, nelegal, peste 7,5 milioane de euro. Conform ANAF, „Compania a achitat 26.306.238 de lei, cca 7.515.211 euro, pentru serviciile de curăţenie şi salubrizare, precum şi pentru activităţi de transport bagaje pasageri cu ajutorul cărucioarelor, fără a avea un cadru legal“.
Cum a fost posibil acest tun? Simplu: prin metoda verificată a actelor adiţionale semnate pe genunchii directorilor generali Gabriel Ţară şi Tudor Jidav sau pe gambele adjuncţilor de la economic (Violeta Cîrstoveanu şi Gabriel Stoe), tehnic-operaţional (Jidav) etc. În perioada 2002-2009, au fost semnate 16 acte adiţionale la acest contract, şapte dintre ele intrând în atenţia ANAF deoarece au fost încheiate în perioada supusă controlului (2005-2009). Până în 2005 însă, contractul a fost modificat prin alte 9 acte adiţionale prin care valoarea abonamentului lunar a fost mărită de la 99.000 de dolari la 152.856 de dolari lunar. Între timp, serviciilor de curăţenie li s-au adăugat şi cele de transport bagaje, a căror contravaloare a crescut de la 12.150 de dolari lunar (14.05.2002), la 31.916 dolari lunar (23.08.2007).
Vina pentru toate aceste majorări nelegale ale unor tarife fixate printr-un contract iniţial aparţine celor care au semnat actele adiţionale. Referitor la contractul semnat cu Romprest, în 2001, ANAF a constatat faptul că nu s-a ţinut cont, de către conducerea companiei, „de experienţa similară în domeniu, precum şi de capacitatea tehnică şi profesională a SC Compania Romprest Service SA“, câtă vreme „în notele întocmite de companie nu s-a putut demonstra potenţialul tehnic, financiar, organizatoric al ofertantului, potenţial care trebuia să reflecte posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziţie publică şi capacitatea de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestora“. Motivul pentru care Ţară şi ai lui n-au ţinut cont, prin atribuirea contractului, de capacităţile Romprest este însă destul de clar: firma tocmai fusese înfiinţată pentru a primi acest contract. Ulterior, aceiaşi patroni ai Romprest aveau să înfiinţeze, pentru a prelua tot cu dedicaţie serviciile de pază ale aeroportului, firma Romprest Security SA. Aceasta s-a făcut printr-un act adiţional (143/10.03.2006), în care s-a prevăzut cesionarea (nu scoaterea la licitaţie!) a serviciilor de pază către noul pui al Romprest. Desigur, actul adiţional semnat de Gabriel Ţară şi Violeta Cîrstoveanu nu a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie condus de… Gabriel Ţară. Un alt act adiţional contestat de ANAF este cel (nr.284) „prin care s-a majorat valoarea abonamentului lunar la 224.619,07 USD/lună, datorită majorării serviciilor de curăţenie şi salubrizare, de la 97.932,54 USD/lună la 155.702,18 USD/lună (prin includerea în abonament a unei suprafeţe din corp «AB4») şi datorită majorării serviciilor de transport bagaje de la 17.923,76 USD/lună la 31.916,89 USD/lună“. Şi acest document a fost semnat, fără a fi trecut prin Consiliul de Administraţie (cf. art 19 din HG 522/1998), de Ţară şi Cîrstoveanu, cărora li s-au adăugat Tudor Jidav, director general adjunct tehnic operaţional – pe atunci – şi Ovidiu Opriţa, director operaţional.
La fel au stat lucrurile şi în cazul celorlalte acte adiţionale care au tot majorat cheltuielile companiei până s-a ajuns la bonusul de 7,5 milioane de euro primit de trupa lui Buşcă de la echipa condusă de Ţară&Jidav. Că afacerea era una cu dedicaţie, sau chiar pe linie de partid, se probează şi prin aceea că ea a fost prelungită în 23 aprilie 2004, pe ultimul an de mandat al ministrului Mitrea, înainte de alegeri, cu doi ani mai devreme de expirarea datei iniţiale de valabilitate a contractului (31.08.2006). Ca să fie siguri că vor asigura viitorul firmei pentru încă trei mandate de atunci încolo, contractul a fost prelungit până pe 31.01.2018 (cu 11 ani şi 5 luni!). Prelungirea afacerii a fost semnată de Gabriel Ţară, Violeta Cîrstoveanu, Ion Săbăreanu (dir. Gen adj. Securitate aeroprtuară) şi Valentin Iordache (director comercial administrativ).
Acesta n-a fost însă unicul contract încheiat de Romprest cu CN AIBO.
Ikebana cu aripi de 4 milioane de euro
În ianuarie 2003, Compania Romprest Service SA a mai beneficiat de un contract pe sub mână, care se ridică la aproape 10 milioane de euro, plus o pomană de 4 milioane de euro. Este vorba despre un contract, încheiat pe 29.01.2003, ce avea ca obiect „prestarea serviciilor de arhitectură peisageră şi de întreţinere şi reparaţii clădiri“. Încheiat pe o perioadă de 15 ani, contractul a primit aceeaşi ştampilă a mafiei aeroportuare: nu a fost aprobat de Consiliul de Administraţie. Cu două luni înainte de semnarea acestui contract, conducerea companiei Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni decisese externalizarea „până la data de 31.12.2002 prin negociere directă cu ROMPREST a activităţii arhitectură peisageră şi reparaţii clădiri“. Aşadar, atribuire cu dedicaţie. Semnatarii raportului (întocmit de directorul general Mihail Băşulescu) prin care s-a propus afacerea au fost directorul general adjunct economic – Violeta Cîrstoveanu, dir. Gen. Adj. Tehnic operaţional – Tudor Jidav, dir. operaţional – Gheorghiţă Scorţanu, director tehnic – Gabriel Schuster, directorul comercial administrativ – Valentin Iordache, şi şeful serviciului resurse umane şi salarizare – Violeta Leonte. Ulterior, ei au considerat, în mod eronat – afirmă controlorii ANAF -, că acest contract ar fi fost aprobat „prin Hotărârea nr.22 din data de 15.11.2002, care aproba Raportul privind necesitatea externalizării unor activităţi“.
Dacă, iniţial, valoarea abonamentului lunar pentru prestaţii privind arhitectura peisageră (un fel de ikebana autohtonă cu aripi din curtea aeroportului) a fost fixată la 20.230 de euro lunar, ulterior a fost majorată, prin acte adiţionale, la valoarea de 35.983 de euro lunar. La fel, valoarea abonamentului lunar pentru prestaţii privind întreţinerea şi reparaţia clădirilor a fost majorată de la 14.114 euro la 27.066 de euro. Practic, după ce că încheiaseră un contract nelegal cu Romprest, stăpânii aeroportului au dublat sumele iniţiale prevăzute prin contract. Aşa se face că în perioada supusă controlului (01.01.2005 – 31.12.2009) „Compania a achitat prestatorului SC Compania Romprest Service SA, pentru abonamente, suma totală de 34.678.510 lei, respectiv 9.321.843 de euro“ – au consemnat controlorii ANAF. Mai mult, „compania a efectuat plăţi în baza actului adiţional nr. 100/27.03.2008 (contravaloarea abonamentelor lunare pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii) neaprobat de Consiliul de Administraţie, în perioada 27.03.2008 – 31.12.2009, în sumă totală de 16.327.044 lei (circa 4.106.114 euro)“. Cei repsonsabili pentru încheierea actului adiţional amintit sunt Gabrel Ţară, Gabriel Stoe, Tudor Jidav, Gabriel Schuster şi Ovidiu Opriţa.
Deşi au trecut mai mult de două săptămâni de când i-am solicitat un punct de vedere cu privire la măsurile luate în urma controlului ANAF, directorul general Tudor Jidav, unul dintre cei găsiţi vinovaţi de jaful de la Otopeni, tace. La fel şi ministrul Transporturilor. Vom continua.
Dan Badea, 01.09.2011