MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (2)

Categorie: Blogrollcoruptie politicacrima organizataexport 3investigmafie romaneasca

Material aparut in Evenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S.

JAF LA

 

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S. ? Ion Pasol a descoperit, in urma unui control, ca Societatea de asigurari AGRAS SA a pagubit bugetul cu peste 10 miliarde de lei ? Sefii lui au infirmat ilegalitatile deoarece, spune Pasol, au facut o intelegere cu capii societatii de asigurari

Desi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, se plinge cu orice ocazie de subtirimea bugetului, tot mai multe dovezi contureaza ideea ca una din cauzele fundamentale ale acestei situatii este coruptia, sau politica iresponsabila dusa de propriii subordonati din finante. „Evenimentul zilei” a prezentat, in urma cu doua saptamini, cu argumente ce nu pot fi contestate, modalitati prin care bugetul de stat este pagubit cu zeci de miliarde de lei chiar de catre controlori financiari promovati pe sprinceana, in urma unui soi de „liberalizare” a coruptiei din Ministerul de Finante. In timp ce noi stringem cureaua ca bezmeticii, finantistii lui Remes arunca banii cu cazmaua in conturile unor smecheri care cotizeaza, probabil, fie la Partid, fie la teschereua privata a unora dintre „controlori”. Un nou argument ca jaful se face cu aprobare de la stapinire este cel privind musamalizarea fraudelor depistate de catre inspectori din cadrul Controlului Financiar. Fenomenul este deja cunoscut, dar dovezile sint greu de gasit cita vreme este bazat pe intelegeri insotite de o maxima discretie. Cu toate acestea, un inspector din Directia Generala a Controlului Financiar de Stat, trecut recent pe linie moarta, sustine ca a fost martor direct al unei asemenea intelegeri dubioase prin care ilegalitatile descoperite in activitatea unei firme au fost musamalizate de catre sefi din D.G.C.F.S.. Cele reclamate de inspector, daca vor fi confirmate de I.G.A.I. (corpul de control al ministrului finantelor), se pot constitui intr-un adevarat rechizitoriu impotriva celor care, in schimbul spagilor, consimt la saracirea bugetului de stat.Cu un an in urma, pe 29 mai 1998, dupa doua luni de control la societatea de asigurari AGRAS SA, o echipa compusa din doi inspectori de specialitate ai Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat (D.G.C.F.S.) si un expert din cadrul Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Ministerul Finantelor (O.S.A.A.R.) au incheiat un proces-verbal in care prezentau detaliat neregulile constatate, adica fraude de peste 10 miliarde lei. Iata mai jos rezultatul initial al controlului Societatii de asigurari AGRAS, asa cum a fost interpretat de catre aceasta echipa, condusa de inspectorul Ion Pasol.

Inginerii contabile

AGRAS SA, o societate pe actiuni cu capital privat (6,95 miliarde lei), are 86 de actionari printre care Banca Agricola, SC „Rovit” SA Valea Calugareasca, SC „Agroservcom” Calarasi etc., iar obiectul principal de activitate al acesteia il constituie asigurarile (agricole, de persoane, de incendiu, de credite si garantii etc). Controlul a vizat doar activitatea desfasurata de societate in ultimele sase luni ale anului 1996. Prezentam un scurt rezumat al abaterilor constatate.Echipa de control a constatat ca din impozitul pe profit in anul 1996, AGRAS si-a constituit dividende de plata, fond de participare la profit, beneficii de repartizat, depozite bancare etc. In plus, din cota de 50% din impozitul pe profit a achizitionat autoturisme, computere si a construit un bloc de locuinte pe care l-a inchiriat.De asemenea, ca sa probeze – scriptic – ca a varsat capitalul social (de peste 5 miliarde lei) conform Legii 47/91, conducerea societatii a recurs la artificii contabile. Astfel, capitalul social a fost majorat cu ajutorul avansurilor din dividende acordate de AGA inainte de incheierea si aprobarea bilantului contabil al societatii, deci ilegal. Prin urmare, aportul real al actionarilor la aceasta majorare a fost nul, acestia primind de la ei insisi citeva miliarde de lei. Practic, banii au fost mutati dintr-un buzunar in celalalt. Artificiile utilizate vizeaza inregistrarea scriptica a citorva formule contabile false cum ar fi: „461 debitori = 456 decontari cu actionarii” si „1011 capital subscris = 1012 capital varsat”. Or, asa ceva nu exista in contabilitate, deci operatiunea ca atare nu este o operatiune contabila reala, adica nu are efect economic. De aceea, in actul de control incheiat in 29 mai 1998 se arata ca „beneficiul obtinut (n.r. – in 1996) se considera ilicit si in aceste conditii se preia ca venit la bugetul de stat sub forma unui impozit de 100%”, altfel spus, „SC Agras SA va vira la bugetul statului suma de 8.423.388.639 lei. Termen: 30 iunie 1998. Raspunde: D-na Klassek Maura-administrator”. Dupa un an de la expirarea termenului nici un leu din cei aproape 8,5 miliarde n-a ajuns la bugetul de stat.

Banca Agricola – agent de asigurare pentru AGRAS

La societatea AGRAS au mai fost constatate si alte abateri. Au fost incalcate regulile de baza ale contabilitatii, au fost facute inregistrari fictive in actele contabile, stornari de tot felul, n-au fost respectate dispozitiile Normelor prudentiale privind pastrarea lichiditatilor si plasamentelor investitionale ale societatilor din domeniul asigurarilor emise de OSAAR, n-a fost constituita rezerva de prime corespunzatoare riscurilor neexpirate in 1996 etc.Referitor la folosirea unei parti din impozitul pe profit pentru extinderea activitatii s-a constatat ca, de exemplu, spatiile din imobilul MY3 de pe strada Morarilor-Muncii, construit de societatea AGRAS din aceste fonduri, nu sint utilizate „pentru desfasurarea activitatii de asigurari”, ci sint „inchiriate la o serie de firme de la care incaseaza chirie”.S-a mai constatat ca veniturile din activitatea de baza a societatii AGRAS nu au fost realizate prin agenti de asigurare decit in proportie de 3,5% in 1996 si 4,15% in 1997. Majoritatea acestor venituri au fost realizate de Banca Agricola, prin sucursalele sale. Sumele obtinute prin aceasta banca, actionar la AGRAS, sint de 20,89 miliarde lei in 1996 si 34,64 miliarde lei in 1997. „Banca Agricola, prin sucursalele sale, se mentioneaza in actul de control, realizeaza activitatea de asigurari pentru SC AGRAS SA si nu personalul propriu angajat anume pentru incheieri de polite de asigurare”.

Inspectori tinuti in lesa

In ciuda gravitatii celor constatate si a valorii prejudiciului, actul de control incheiat pe 29 mai 1998 nu a fost insotit de masurile propuse de echipa de inspectori, iar cele peste 10 miliarde de lei nu au fost nici pina astazi recuperate la bugetul de stat.Seful echipei care a executat controlul, inspectorul Ion Pasol, sustine ca ilegalitatile descoperite au fost musamalizate dupa negocieri aprinse intre inspectori, maharii din D.G.C.F.S. si conducerea societatii AGRAS. Iata cum reda Ion Pasol, un functionar de 65 de ani, detaliile ilegalitatii la care a fost partas si care l-a marcat puternic: „Procesul-verbal de constatare, afirma inspectorul Pasol, a fost semnat la doua luni dupa terminarea controlului nostru, dar in conditiile dispuse de conducerea Directiei. Am fost chemat la conducere de directorul Draguleasa Dumitru si mi s-a spus sa nu semnam actul pina nu este vazut de ei. A fost vazut, modificat la mica intelegere cu conducerea societatii AGRAS, au fost scoase pasaje intregi din constatarile initiale si, pe 28 iulie 1998, a fost semnat. Altfel spus, a fost facut un alt act de control din care lipseau abaterile majore constatate de mine. L-am semnat, cum au cerut ei. Apoi, conducerea Directiei m-a trecut pe linie moarta. N-am mai fost trimis in control decit o data, anul trecut, si o data in februarie anul acesta. De cind am facut controlul la AGRAS, vreme de 135 de zile lucratoare am fost tinut la sediu, fara a avea un aport cit de cit ca sa-mi justific salariul.  In ianuarie anul acesta m-am inscris in audienta la domnul ministru Remes si i-am relatat abaterile constatate la AGRAS si cum a fost incheiat actul de control. Astfel mi-am atras o ura de neimaginat din partea directorilor Draguleasa Dumitru si Coman Paul. Am fost scos la pensie, luna trecuta. Am facut citeva memorii adresate ministrului finantelor si inregistrate ca atare, memorii in care am prezentat atit constatarile de la AGRAS, cit si situatia din Directia Controlului Financiar unde zeci de inspectori de specialitate sint tinuti in sediu doar pentru a semna condica, fara a fi trimisi in controale. O colega, cu incadrare de inspector I-A a si zis ca „am ajuns sa ne timpim din cauza acestei conduceri care ne tine aici (in sediu) sa miscam 2-3 hirtii pe zi!”. La fel, un stagiar cu vechime de peste doi ani s-a plins si el ca „avem o conducere de directie formata din timpiti care ne tin la sediu in loc sa ne trimita pe teren sa alergam ca furnicile si sa aducem cit mai multe venituri la buget, in conditiile in care sint zeci de mii de unitati necontrolate, iar evazionistii isi fac de cap!”. Toate astea le-am scris si in memoriile adresate ministrului Remes, dar si in cele inregistrate la I.G.A.I. Pina acum n-am primit nici un raspuns. Am fost scos la pensie cu incepere de la 1 mai.”Unul dintre cei acuzati de inspectorul Pasol, directorul Dumitru Draguleasa, are o parere contrara, afirmind ca rezultatul initial al controlului a fost viciat de inspectorul Pasol prin interpretarea si aplicarea eronata, de catre acesta, a legislatiei in vigoare. Cu toate acestea, arbitru in aceasta poveste incilcita este corpul de control al ministrului finantelor. I.G.A.I. a fost sesizat in urma cu doua luni, insa afacerea nu a fost inca elucidata.Daca cele relatate de inspectorul pensionat Ion Pasol se vor dovedi totusi reale, e de presupus ca vom afla curind si motivele musamalizarii, dar si masurile luate impotriva celor implicati.

Dan BadeaEvenimentul Zilei din 16 Iunie 1999