Decizie istorică peste Prut: Cinci români de la Chișinău, în robe vișinii, l-au plesnit cumplit peste bot, pe ocupantul rus, cu LIMBA ROMÂNĂ!

Categorie: EXPORTNationalism si nationalitateofensiva ruseascaRepere identitareRomanismSecuritate nationala

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis, astăzi, că limba oficială în acest stat este LIMBA ROMÂNĂ și nu, așa cum au decis ocupanții bolșevici, așa-zisa limbă moldovenească. Decizia este, într-adevăr, istorică și ea reprezintă primul pas spre reîntregirea neamului românesc!

De la stânga la dreapta: Igor Dolea, Tudor Panţâru, Alexandru Tănase, Victor Popa, Petru Răilean şi Aurel Băieşu. (foto: constcourt.md)

Românii suverani de la Chișinău (de la stânga la dreapta: Igor Dolea, Tudor Panţâru, Alexandru Tănase, Victor Popa, Petru Răilean şi Aurel Băieşu). – foto: constcourt.md

Alexandru Tănase, președintele român al Curții Constituționale din Republica Moldova

Alexandru Tănase, președintele român al Curții Constituționale din Republica Moldova

450-limba_romana_patriamea3

ABECEDAR românesc

ABECEDAR românesc

Abecedar din 1949, ”pentru vârstnici”. Se realiza marea alfabetizare a lui Stalin pentru românii arestați odată cu Basarabia

Abecedar din 1949, ”pentru vârstnici”. Se realiza marea alfabetizare a lui Stalin pentru românii arestați odată cu Basarabia

„Scurtă russască grammatică, cu tălmăcire în limba moldovenească, pentru ucenicii Seminariei Chișinăului, și alte altor școale din Basarabiia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce să întrebuințază mai adesăori în limba russască și moldovenească. Chișinău. În Tipografiia Mitropoliei Chișinăului. Anul 1819. (foto: tiparituriromanesti.wordpress.com)

„Scurtă russască grammatică, cu tălmăcire în limba moldovenească, pentru ucenicii Seminariei Chișinăului, și alte altor școale din Basarabiia, cu adăogirea cuvintelor și a dialogurilor, ce să întrebuințază mai adesăori în limba russască și moldovenească. Chișinău. În Tipografiia Mitropoliei Chișinăului. Anul 1819. (foto: tiparituriromanesti.wordpress.com)

Cei care au sesizat înaltul for legislativ al Moldovei sunt deputatul ANA GUȚU (26 MARTIE 2013) și grupul de deputați Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega. Sunt nume ce trebuie reținute de români! La fel cum trebuie reținute numele celor care au luat această Decizie istorică, membri ai Curții Constituționale a Republicii Moldova: președintele Alexandru TĂNASE și judecătorii Aurel BĂIEŞU, Igor DOLEA, Tudor PANŢÂRU, Victor POPA și Petru RAILEAN. 

Ceea ce este mai grav pentru ocupantul rus, referința la Declarația de Independență care, spune Curtea Constituțională, prevalează în fața Constituției, face trimitere la mai multe chestiuni extrem de explozive, printre care și Pactul Ribentrop-Molotov, prin care, din trupul țării au fost smulse Basarabia și Nordul Bucovinei. Așadar, recunoașterea LIMBII ROMÂNE ca limbă oficială în Republica Moldova, transformă Basarabia într-un cartof atât de fierbinte pentru partea asta de lume încât Putin simte deja cum îi ard palmele…Și nu numai lui. 

Iată comunicatul apărut astăzi pe site-ul Curții Constituționale a Republicii Moldova:

Comunicatul de pe siteul CC

Comunicatul de pe siteul CC

La 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 şi 41b/2013).

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputaţii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega privind interpretarea dispoziţiilor 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

  Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituţională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, şi nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.

România Mare, 1938

România Mare, 1938

În viziunea Preşedintelui Republicii Moldova, naţiunea română este organizată în două state româneşti: România şi Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.

Preşedintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.

Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română. În acelaşi timp, Academia menţionează necesitatea funcţionării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl  Alexandru TĂNASE, președinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÂRU,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători

 

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.

Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.

Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.

Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei,textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.

Hotărârea Curţii

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

ABECEDAR în litere kirilice

ABECEDAR în litere kirilice

 

 

Iată documentele care au stat la baza deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova, cele două sesizări făcute de deputații români din Moldova.

 

Sesizarea deputatului Ana GUȚU, DIN 26 MARTIE 2013:

Sesizarea deputatului Ana Guțu

Sesizarea deputatului Ana Guțu

dutu 2 dutu 3 dutu4 dutu5

sesizarea deputatului Ana Guțu

sesizarea deputatului Ana Guțu

 

Verwendung nur mit Belegexemplar/(c) kramar/fischka.com

 

Sesizarea grupului de deputați în frunte cu Valeriu GHIMPU

Sesizarea grupului de deputați liberali în frunte cu Mihai Ghimpu

Sesizarea grupului de deputați liberali în frunte cu Mihai Ghimpu

ghimpu2 ghimpu3 ghimpu4

ghimpu5

ghimpu6 ghimpu7 ghimpu8 ghimpu9 ghimpu10 ghimpu11

Iată și lucrarea unui imbecil de peste Prut, VASILE STATI, ”habilitat ca doctor în istorie” de bolșevici, un cretin care are trebui reținut de autorități pentru trădare națională în interesul Rusiei. Imbecilul Stati a realizat un dictionar moldovenesc-român, traducând cuvintele rusificate pătrunse în limba românilor cotropiți de ruși (numite cuvinte moldovenești!) în limba română. Uitați-vă la fața lui de bizon rus…Așa arată  ocupantul: prost, umflat, impotent de câtă vodkă a înghițit la viața lui și ”habilitat” cu diverse titluri la ȘtefanGheorghiul lor bolșevic.

Vasile Stati, un imbecil care a transformat regionalismele rusofone într-o limbă nouă, învățată de la rusoaica de mumă-sa. Un cretin bolșevic cum avem și noi destui la București în Guvern sau Parlament. Așa arată prostul veritabil.

Vasile Stati, un imbecil care a transformat regionalismele rusofone într-o limbă nouă, învățată de la rusoaica de mumă-sa. Un cretin bolșevic cum avem și noi destui la București în Guvern sau Parlament. Așa arată prostul veritabil.

Dicționar moldovenesc-român, o mostră de prostie veritabilă dar și un atentat la Securitatea statului moldovenesc. Vasile Stati, adică boul (așa se traduce în limba română cuvântul ”stati”) din imagine cu față de rusnac, trebuia legat și aruncat la beci pentru zeci de ani. Nu-i târziu nici acum, după decizia Curții Constituționale! Asta dacă în codul penal al Republicii Moldova există acuzația de trădare.

Dicționar moldovenesc-român, o mostră de prostie veritabilă dar și un atentat la Securitatea statului moldovenesc. Vasile Stati, adică boul (așa se traduce în limba română cuvântul ”stati”) din imagine cu față de rusnac, trebuia legat și aruncat la beci pentru zeci de ani. Nu-i târziu nici acum, după decizia Curții Constituționale! Asta dacă în codul penal al Republicii Moldova există acuzația de trădare.

fragmente din dictionarul trădătorului rusnac, Stati

fragmente din dictionarul trădătorului rusnac, Stati

 dictionar_litera_ab

 

Iată și documentele istorice care au stat la baza Deciziei celor 5 judecători ai Curții Constituționale: Declarația de Independență din 1991 și Declarația de Suveranitate din 1990, după desprinderea Basarabiei din chingile oficiale ale fostei URSS:

 

 

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 691
din  27.08.1991

privind Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova

Publicat : 27.08.1991 în Monitorul Oficial Nr. 011     art Nr : 103;118     Promulgat : 27.08.1991

Parlamentul Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:

  1. Se aprobă Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova (se anexează).
  2. Prezenta Lege intră în vigoare în momentul adoptării ei.

PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA                       Mircea SNEGUR

Chişinău, 27 august 1991.
Nr.691-XII.

D E C L A R A Ţ I A

DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA.

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,

AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;

CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;

SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;

LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale„, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească„, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.;

REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotarîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaraţia suveranitatii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale U.R.S.S., la referendumul asupra menţinerii U.R.S.S.;

TINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă;

REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;

APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,

PROCLAMĂ

solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.

În calitatea sa de STAT SUVERAN şi INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de a stabili relaţii politice, economice, culturale şi în alte domenii de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international şi practicii existente în lume în această materie;

ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;

DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale;

CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;

HOTARĂŞTE că pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

 Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova,
27 august 1991
Steagul Republicii Moldova

Steagul Republicii Moldova

 

Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova (RSSM) (1990)

 

Stema Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești

Stema Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești

harta-RM-cu-vecini

Republica Moldova (galben)

Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova
Nr.148-XII  din  23.06.90
„Vesti” Nr. 8/192, 1990
Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova de legislatura a XII-a în cadrul primei sesiuni, apelînd la adevăr că toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, înţelegînd responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii, protecţiei legale şi stabilităţii sociale, exprimînd dorinţa poporului, declară solemn:
1. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei.
2. Purtătorul şi sursa suveranităţii este poporul. Suveranitatea se realizează în interesele întregului popor de către organul reprezentativ superior al puterii republicii. Nici o parte a poporului, nici un grup de cetăţeni, nici un partid politic sau organizaţie publică, nici o altă formă de organizaţie, nici o persoană fizică nu au dreptul să-şi atribuie dreptul de a exercita suveranitatea.
3. Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat unitar şi indivizibil.Hotarele R.S.S. Moldova pot fi modificate doar cu acordul amiabil între R.S.S. Moldova şi alt stat suveran în conformitate cu dorinţa popoarelor, în conformitate cu adrvărul istoric şi regulelor acceptate de drept internaţional.

4. Pămîntul, subsolul acestuia, apele, pădurile şi alte resusre naturale, aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova, precum şi întreg potenţialul economic, tehnico-ştiinţific şi financiar, alte valori de patrimoniu naţional se află în proprietatea exclusivă a R.S.S. Moldova şi se folosesc în scopul asigurării necesităţilor materiale şi spirituale poporului republicii.

Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, alte obiective, ce aparţin comunităţii statelor independente, statelor străine şi a cetăţenilor acestora, organizaţiilor internaţionale, pot fi amplasate pe teritoriul R.S.S. Moldova, pot utiliza resursele ei naturale doar cu acordul organelor competente ale puterii R.S.S. Moldova în conformitate cu legislaţia republicii.

5. În scopul asigurării garanţiilor social-economice, politice şi juridice ale suveranităţii republicii – Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova stabileşte:

  • puterea deplină a Republicii Sovietice Socialiste Moldova asupra deciziilor privitoare la subiectele ce vizează statul şi societatea civilă,
  • supremaţia Constituţiei şi legilor R.S.S. Moldova pe întreg teritoriul R.S.S. Moldova. Legile şi alte acte normative ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sunt valabile doar după ratificarea acestora de către Sovietul Suprem al republicii. Acţiunea actelor anterioare, care contravin suveranităţii Moldovei se abrogă.

6. Republica Sovietică Socialistă Moldova recunoaşte dreptul suveran al tuturor statelor. Ca stat suveran R.S.S. Moldova are dreptul de a intra în uniuni de state, de delegare în acestea, în mod voluntar, a anumitor predogative, precum şi să lipsească de aceste prerogative sau să se retragă din uniuni în conformitate cu acordul respectiv.

7. Republica Sovietică Socialistă Moldova participă la punerea în aplicare a autorităţiitransferate comunităţii statelor independente, şi a autorizat reprezentanţi în alte state suverane. Divegenţele dintre R.S.S. Moldova şi comunitatea statelor independente se soluţionează în modul prevăzut de acordul respectiv.

8. Pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldova se stabileşte cetăţenia republicii. Tuturor cetăţenilor republicii, cetăţenilor străini şi apatrizilor care au viza de reşedinţa pe teritoriul R.S.S. Moldova, le sunt garantate drepturile şi libertăţile conform Constituţiei şi altor legi ale R.S.S. Moldova, recunoscute principiile şi normele de drept internaţional şi ei sunt obligaţi să respecte legile republicii.

Cetăţenii Moldovei din afara republicii, se află sub protecţia Republicii Sovietice Socialiste Moldova.

9. Republica Sovietică Socialistă Moldova acordă garanţii pentru toţi cetăţenii, partidele politice, organizaţiile publice, mişcările de masă şi organizaţiile religioase, ce activează în conformitate cu prevederile Constituţiei R.S.S. Moldova, şanse juridice egale de a participa la gestionarea statului şi afacerilor publice.

10. Separarea ramurilor legislativă, executivă şi judecătorească ale puterii constituie Principiul de bază al funcţionării R.S.S. Moldova ca stat democratic de drept.

11. Republica Sovietică Socialistă Moldova respectă Carta Naţiunilor Unite, şi afirmă angajamentul său faţă de principiile universal acceptate şi normele de drept internaţional, dorinţa de a trăi cu toate ţările şi popoarele în pace şi armonie. Să ia toate măsurile pentru a evita o confruntare în relaţiile internaţionale, interstatale şi inter-etnice, apărînd interesele poporului R.S.S. Moldova.

12. Republica Sovietică Socialistă Moldova ca un subiect egal al relaţiilor internaţionale se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene.

13. Această declaraţie este baza pentru dezvoltarea unei noi Constituţii a RSS Moldova, îmbunătăţirea legislaţiei naţionale, poziţia Republicii Sovietice Socialiste Moldova în pregătirea şi semnarea Tratatului de Uniune în cadrul comunităţii de state independente.

 

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova,

or. Chişinău, 23 06 1990. , Nr 148-XII.

 

Dan Badea