Investigative Report: Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Categorie: coruptie politicaJustitiemafie romaneasca Comentarii: Niciun comentariu Scris marți - noiembrie 27th - 2018 2:20 pm

Victor Ciorbea a fost cercetat penal de către DNA sub acuzația de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și a scăpat de spectrul unei pedepse de până la 20 de ani de pușcărie doar pentru că fapta s-a prescris și nu s-a mai pus problema stabilirii vinovăției și a vinovaților. 

Ciorbea împreună cu alți lideri sindicali au administrat în mod fraudulos, vreme de mai mulți ani, patrimoniul sindicatelor, o avere care nu le-a aparținut și care se ridica la aproximativ o jumătate de miliard de dolari în decembrie 1989.

Practic au jefuit la comun averea sindicatelor dispunând in mod nelegal, vreme de mai mulți ani, de bunurile preluate prin fals și înșelăciune. Ei susțin însă că au salvat acel patrimoniu.

Prejudiciul uriaș adus de Ciorbea și complicii lui Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR)  a rămas, iar procurorii au indicat deja calea civilă pentru recuperarea lui.

Anul acesta, pe rolul instanțelor de judecată, a fost repus cazul preluării ilegale a patrimoniului UGSR printr-o acțiune penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde Miron Mitrea l-a indicat sub jurământ, ca principal responsabil, pe Victor Ciorbea singurul jurist care știa ce face.

Cand știi că ai participat la un jaf de asemenea proporții e firesc să te temi că va veni o vreme în care vei da socoteală, indiferent cine ești. E firesc, aşadar, să te pui la adăpost.

Acesta poate fi un motiv destul de plauzibil ca un demnitar precum Victor Ciorbea să se alieze cu puternicii zilei, conduși de infractorul Dragnea.

Fost magistrat comunist până în 1990, Ciorbea avea să treaca pe rând prin funcţii destul de importante cum au fost acelea de lider sindical, primar al Capitalei, prim-ministru, președinte PNȚCD, senator PNL și Avocat al Poporului.

Principala menire a Avocatului Poporului este de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor în raporturile lor cu autoritățile publice, iar una dintre atribuții este aceea de a sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor. Numai că, de când a fost numit în funcția de Avocat al Poporului, Ciorbea a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a sprijini, prin neimplicare, politicile unui grup de interese, altul decât cel pe care era chemat să-l apere. A sprijinit și sprijină politica grupului condus de Dragnea și Tăriceanu.

Victor Ciorbea – Avocatul penalilor poporului

Sunt deja de notorietate meritele lui Ciorbea în sprijinirea grupului organizat anti-Justiție condus de Liviu Dragnea şi care a pus stapânire pe instituții fundamentale ale statului român precum Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi etc.

Odată ajuns în funcția de Avocat al Poporului, Ciorbea a refuzat să atace la CCR majoritatea actelor legislative vădit anticonstituţionale precum ordonanța traseiștilor (august 2014) care avea să fie declarată ulterior neconstituțională, Ordonanța lui Ponta (martie 2015) care modifica 26 de legi, un articol din statutul parlamentarilor care era în contradicție cu Constituția (cazul Șova), legea care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin și care avantaja PSD, a refuzat să se implice în apărarea drepturilor și libertăților miilor de cetățeni gazați și loviți la ordin de jandarmi în 10 august 2018 etc. etc.

Victor Ciorbea a refuzat de prea multe ori să apere cetățenii și interesele lor. Victor Ciorbea refuză să-și exercite prerogativele! Prea multe OUG-uri adoptate de Guvern NU au fost contestate la CCR de Avocatul Poporului imediat după ce au intrat în vigoare, iar când PNL a sesizat CCR, judecătorii au decis că acele ordonanțe erau neconstituționale. Avocatul Poporului a refuzat să sesizeze CCR în legătură cu ordonanțe care au modificat Legile Justiției, Legi care privesc economia sau sistemul de învățământ. Victor Ciorbea a refuzat să apare cetățenii de abuzurile unui guvern de tip mafiot. (…) Victor Ciorbea a încălcat legea și nu și-a îndeplinit atribuțiile cu bună-credință și imparțialitate, așa cum îl obliga jurământul depus în plenul Parlamentului” – a declarat recent Raluca Turcan, în urma încercării eșuate de a obține demiterea lui Ciorbea din funcția de Avocat al Poporului.

Ultima dovadă de obediență a lui Ciorbea pentru cei care l-au numit în funcție a fost refuzul de a ataca la CCR ordonanța 92, cea prin care au fost modificate Legile Justiției. Mai mult, pe 15 octombrie, chiar în ziua în care Guvernul Dăncilă a adoptat OUG 92 iar Senatul a aprobat și el proiectul de lege prin care îi sunt plătite serviciile cu aproximativ 36.000 lei lunar, prin cumularea salariului cu o pensie specială, Victor Ciorbea făcea ultimele pregătiri pentru a pleca în concediu și semna un ordin prin care interzicea adjuncților săi să sesizeze Curtea Constituțională în locul său.

Așadar, nu numai că pleca în concediu într-un moment critic pentru Justiție, ci bloca practic, pentru cel puțin două săptămâni una dintre atribuțiile fundamentale ale instituției pe care o conduce: sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor emise de alianța de la putere.

E drept, Ciorbea a apărat și drepturile unor cetățeni printre care sunt cei din familia lui Dan Voiculescu (s-a sesizat din oficiu, in apărarea trustului Intact, amenințat cu evacuarea de ANAF), arestații Sorin Oprescu, Monica Iacob Ridzi și Liviu Luca (s-a aratat ingrijorat de condițiile de detenție sau de respectarea drepturilor lor în detenție), sau condamnatul la închisoare cu suspendare Liviu Dragnea (a contestat la CCR articolul din legea de organizare a Guvernului care interzicea condamnaților penal să facă parte din guvern).

E clar pentru oricine că Victor Ciorbea a confiscat instituția pe care o conduce, blocându-i activitatea și permițând legalizarea hoției și a jafului practicat de cei care controlează mare parte din instituțiile statului român.

În aceste condiții, e clar și că atitudinea sa nu poate fi explicată, așa cum s-a afirmat în toate mediile până acum, doar prin recompensa financiară aferentă postului ocupat și extinsă recent, printr-un cumul cu dedicație, la aproximativ 36.000 de lei lunar.

Dealtfel, cei care au inițiat și obținut în parlament, pentru Victor Ciorbea, uriașa recompensă financiară pentru serviciile ”speciale” prestate ca Avocat al Poporului sunt exact cei care au coordonat în mod direct mutilarea legilor justiției pentru favorizarea marilor infractori in frunte cu Liviu Dragnea : Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Ei sunt atât inițiatorii proiectului de modificare a legii de organizare și funcționare a Avocatului Poporului, cât și a celor trei legi ale Justitiei și ordonanțelor aferente vădit anticonstituționale și pe care Victor Ciorbea a refuzat să le atace la CCR deși cei pe care a jurat sa-i apere i-au cerut în mod special să o facă.

Obediența lui Ciorbea pentru politica anti-justiție a grupului organizat condus de Dragnea poate fi așadar explicată și altfel decât prin cunoscutul troc pecuniar atât de mediatizat.

Pușcăriabilul norocos

Victor Ciorbea, alături de alte persoane, a fost cercetat de procurorii Secției de Combatere a Corupției din DNA pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi un prejudiciu de aproape o jumătate de miliard de dolari, la sesizarea fostului șef al UGSR, Ștefan Călinescu.

Fapta, pedepsită cu până la 20 de ani de puşcărie, a intrat însă prea târziu în atenţia Parchetului, în anul 2011, la două decenii după comiterea ei, iar procurorul DNA a fost obligat să dispună neînceperea urmăririi penale împotriva lui Victor Ciorbea întrucât în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data săvârșirii faptei a intervenit prescripția răspunderii penale.

Asta înseamnă că până la împlinirea termenului de prescriere a infracțiunii asociate, de către procuror, faptelor sale, Ciorbea a fost pasibil de pușcărie. Stătea cu pușcăria atârnată deasupra capului.  A fost, adică, pușcăriabil, dar unul norocos căruia i s-a terminat pedeapsa înainte de a-i fi recunoscută oficial, de instanță și aplicată.

Concret, în perioada 1990-1991, liderul CNSLR Victor Ciorbea împreună cu alți câțiva lideri sindicali au preluat, conform procurorului DNA, prin fals și înșelăciune patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) compus, în decembrie 1989, din numeroase bunuri imobile construite din fonduri proprii, precum şi disponibilităţi băneşti în valoare de 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari. La acestea se adaugă și ”patrimoniul imobiliar administrat de către Consiliul Central al UGSR, parte integrantă a bilanţului contabil la 31 decembrie 1989, constituit din: 51 de case de cultură; 19 cluburi sindicale (muncitoreşti); 17 case de odihnă şi tratament, cu peste 20.000 de locuri pe serie; 34  de sedii administrative; 291 de apartamente şi 19 garsoniere; 37  de garaje cu 89 de boxe; 344 de baze sportive; 8 unitaţi-anexă” (Sursa).

Marele jaf postdecembrist comis de gruparea compusă din Victor Ciorbea, Bogdan Hossu, Marius Petcu, Liviu Luca, Miron Mitrea, Minică Boajă și alții a constat în preluarea în mod fraudulos și gestionarea patrimoniului UGSR de către nou-înființatele structuri sindicale (CNSLR, CSI Frăția și Cartel Alfa, iar mai apoi BNS și CSDR) care s-au autodeclarat, prin fals și înșelăciune, succesoare universale, prin absorbție, ale UGSR.

Conform procurorului DNA, la baza preluării patrimoniului UGSR de către gruparea Ciorbea au stat trei operațiuni frauduloase derulate în perioada martie 1990 – noiembrie 1991.

Pasul 1: Falsificarea statutului CNSLR

Prima dintre ele a fost introducerea în mod fals în statutul CNSLR din martie 1990, a prevederii conform căreia confederația sindicală preia, prin absorbție, ca succesor universal, patrimoniul UGSR.

În realitate, UGSR nu fusese niciodată desființată, iar Congresul sindicatelor din România, singurul în măsură să decidă divizarea patrimoniului UGSR, nu făcuse acest lucru, după cum a constatat procuroul DNA. Nici nu se întrunise, de fapt, un asemenea congres, conform legii. A fost  introdusă această prevedere statutară tocmai pentru a se crea o baza aparent legală pentru jaful pus la cale.

Pasul 2: Falsificarea procesului verbal de preluare a Patrimoniului sindical

Pasul doi a fost furtul propriu-zis al patrimoniului UGSR, pe 4 iulie 1990, prin falsificarea procesului verbal de așa-zisă ”predare primire” a acestuia. Conducerea CNSLR a fabricat procesul verbal de preluare a patrimoniului sindical, convingând un angajat să falsifice semnătura reprezentantului CNPOSLR (structura de conducere a UGSR) și să semneze în fals actul alături de ”primitorul” Minică Boajă, vicepreședinte al CNSLR. CNSLR era condus, la acea dată, de Victor Ciorbea.

”În scopul materializării intenţiei de preluare frauduloasă a patrimoniului UGSR, CNSLR, reprezentată de BOAJĂ MINICĂ, vicepreşedinte, a încheiat cu CNPOSLR, la 4.07.1990, un proces-verbal FALS de „predare-primire” a patrimoniului fostului CC al UGSR, în baza prevederilor Statutului CNSLR, în care se prevede preluare prin absorbţie, ca succesor universal, precum şi în baza hotărârii congresului (care, subliniem din nou, nu a reprezentat Congresul sindicatelor). Deşi în acest proces-verbal figurează ca reprezentant al CNPOSLR CĂLINESCU ŞTEFAN, în fapt actul a fost semnat de un anume Porojan Ilie, persoană fără funcţie decizională, care a recunoscut în faţa organelor de urmărire penală că a semnat acest act, fără mandat de la CNPOSLR, la instigarea lui Boajă Minică şi a lui Victor Ciorbea (dos. nr. 95/P/2011 al DNA – SCC) .

 

Ulterior, în aceeaşi notă frauduloasă, de denaturare a caracterului Congresului CNSLR, care nu avea în fapt caracter de reprezentativitate la nivel naţional (dovadă şi marile neînţelegeri ulterioare cu CSI Frăţia şi Cartel Alfa), Victor Ciorbea a emis şi Hotărârea CNSLR nr. 248/12.09.1990 de preluare a patrimoniului CNPOSLR” – se arată în Rezoluția DNA 197/P/2011 din 19.09.2011.

O rezoluție anterioară a DNA, nr.95/02.05.2011, menținută printr-o sentință penală a Tribunalului București (nr. 709/F/12.09.2011), a declarat procesul verbal din 04.07.1990 un act fals.

 Pasul 3: Împărțirea prăzii

Ultimul pas pentru finalizarea jafului a fost făcut pe 7 noiembrie 1991, când cei trei mari lideri sindicali ai vremii, Victor Ciorbea (CNSLR), Bogdan Hossu (Cartel Alfa) și Miron Mitrea (CSI Frăția), și-au împărțit ”frățește” (…)

Continuarea pe investigative-report.ro

Lasa un comentariu