Liviu Luca refuză să-şi declare averea pentru a-l ajuta pe Vîntu la proces

Categorie: BlogrollJustitiePresaPRESA "LA COMANDĂ"

Domeniul lui Liviu Luca (Foto: Click!)

Domeniul lui Liviu Luca (Foto: Click!)

Liviu Luca, preşedintele FSLI Petrom şi prim-vicepreşedinte al CNSLR Frăţia, este singurul lider sindical care nu şi-a depus şi nici nu-şi va depune, la ANI, declaraţia de avere şi de interese. Altfel, în cazul în care ar depune aceste declaraţii, el riscă să se transforme din martor în inculpat în procesul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, iar Vîntu riscă să ajungă mai rapid în spatele gratiilor.

Pentru a-l proteja pe finanţatorul fugarului Popa, Liviu Luca a minţit în declaraţia dată ca martor în faţa procurorului Marius Iacob, cu privire la tranzacţii, contracte şi proprietăţi, pe care acum nu le poate trece în declaraţia de avere fără să mintă din nou. El se situează deja în afara legii şi e doar o chestiune de timp pånă va fi încadrat la mărturie mincinoasă. Aşadar, situaţia în care se află Luca este, practic, fără ieşire în cazul în care va continua să mintă în faţa instanţei, ca şi pånă acum. Iată, mai jos, de ce.

Cum am arătat deja într-un material apărut în cotidianul nostru din 3 noiembrie 2010, cu argumente şi dovezi ce nu pot fi combătute, Liviu Luca a făcut mai multe afirmaţii mincinoase în declaraţia pe care a dat-o, ca martor, în dosarul favorizării infractorului Nicolae Popa. Pentru că Vîntu a fost surprins în timp ce transfera bani, prin locotenenţii săi, în contul lui Nicolae Popa, anchetatorii au refăcut traseul banilor şi au descoperit că ei proveneau de la Liviu Luca. Sindicalistul transferase, pe 2 octombrie 2009, suma de trei milioane de euro din contul unuia dintre offshore-urile sale din Cipru, Elbahold Limited, în contul firmei lui Vîntu, Comac Limited, de unde aveau să plece apoi 50.190 de euro în contul deţinut de infractorul Nicolae Popa la o bancă din Indonezia. Erau bani de întreţinere pentru „bandiţel“, cum îl alinta Vîntu pe Popa

Minciuni la foc automat în declaraţia de la Parchet

Întrebat de procurorul Iacob despre motivele pentru care a făcut acel transfer de trei milioane în contul firmei lui Vîntu, Liviu Luca a minţit spunând că el a transferat banii nu în contul Comac Ltd, ci al băncii Marfin Laiki Bank, iar acei bani reprezentau de fapt rambursarea unei tranşe dintr-un împrumut mai mare, de 10 milioane de euro, pe care-l făcuse în 2004 cu scopul de a face o majorare de capital la societatea Petromservice unde, a spus Luca, ar fi acţionar majoritar. „În anul 2003, am înfiinţat în Republica Cipru, ca singur asociat, firma Elbahold Ltd, cu sediul în Nicosia. Fiind singur asociat, doar eu am drept de semnătură pentru operaţiunile bancare derulate prin intermediul acestei firme. În anul 2004, din câte îmi amintesc, am contractat un împrumut de 10 mil. euro de la MARFIN LAIKI BANK cu sediul în Nicosia. Scopul acestui împrumut a fost majorarea capitalului social la PETROM SERVICE unde sunt acţionar majoritar. La data de 02.10.2009, din câte reţin, am transferat suma de 3 mil. euro din contul ELBAHOLD LTD în contul MARFIN LAIKI BANK, pentru a achita o parte din împrumutul menţionat mai sus“ – a declarat Liviu Luca, cu mânuţa lui,  pe 9 septembrie 2010, în faţa procurorului anchetator.

Luca1

luca2

luca4

luca5

Am demontat deja, punct cu punct, această declaraţie, folosindu-ne chiar de documente existente la dosarul cauzei, coroborate cu altele pe care le-am publicat deja. Există un extras de cont al firmei Elbahold Ltd de la Banca Marfin Laiki Bank din Cipru, din perioada 01.01.2009-31.12.2009,

luca6

în care apare consemnat transferul sumei de trei milioane de euro în contul firmei Comac Ltd. În al doilea rând, Liviu Luca n-a fost şi nu este acţionar majoritar la Petromservice, în 2004 acţionarul majoritar fiind Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom. Mai mult, crezând probabil că autorităţilor române le este imposibil să obţină date despre operaţiunile sale financiare făcute prin banca cipriotă, Liviu Luca a afirmat că nu-şi aduce aminte dacă a derulat operaţiuni financiare cu acea firmă. Ca să-l ajutăm să-şi amintească, noi am publicat atunci, în facsimil, alături de extrasul de cont al firmei Elbahold Ltd, care consemna acea tranzacţie, un document intern  al Petromservice din care rezulta că, începând cu octombrie 2003, conform hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, managementul societăţii din Ploieşti era asigurat chiar de către Comac Ltd. Pentru şi mai multă acurateţe, am mai publicat atunci inclusiv un document CNA care consemna faptul că firma Comac Ltd avea printre acţionari, în 2004, chiar societatea lui Liviu Luca, Elbahold Ltd. Luca a mai declarat în fals şi despre relaţia sa cu Nicolae Popa şi Octavian Ţurcan, co-inculpat în acelaşi dosar cu Sorin Vîntu. Despre Ţurcan a spus că îl cunoaşte, dar nu a făcut afaceri cu el, deşi conform unui document deţinut de noi Octavian Ţurcan este chiar cel care s-a ocupat de depunerea în banca cipriotă a specimenului unic de semnătură al lui Liviu Luca, pentru firma Elbahold Ltd . Pe de altă parte, despre Nicolae Popa a spus că nu-l cunoaşte şi că a auzit de el „doar din presă“. Cu 10 ani în urmă, în mai 2000, sindicatul condus de Liviu Luca, FSLI Petrom, a ridicat de la FNI 33 miliarde de lei până în mai 2000, adică de peste trei ori mai mult decât suma depusă. Nicolae Popa era atunci – aşa cum au declarat atât el, cât şi Sorin Vîntu – administratorul banilor de la FNI ai lui SOV, prietenul lui Luca. Popa deţinea, la acea dată, şi funcţia de director general al Gelsor, după ce fusese unul dintre administratorii SOV Invest. Minciunile lui Liviu Luca sunt, aşadar, atât de uşor de demontat încât mă întreb de ce n-a fost încă avansat de la gradul de martor la cel de complice la infracţiunea de favorizare a infractorului, iar singurul răspuns pe care îl găsesc este că judecătoarea Camelia Bogdan n-a intrat încă în carnea dosarului, împiedicată fiind de „rotulita genitală“ a lui SOV, vorba confratelui G. Roncea.

Are de ales între fals şi mărturie mincinoasă

Ştiind toate acestea, vom înţelege mai bine de ce nu şi-a depus Liviu Luca declaraţiile de avere şi interese, la Agenţia Naţională de Integritate, şi de ce şi-ar prinde gâtul în laţ dacă ar face-o. Conform art. 1, alin 37 din legea ANI (176/2010), Liviu Luca, fiind preşedintele unei federaţii sindicale, FSLI Petrom, dar şi primul dintre vicepreşedinţii confederaţiei CNSLR Frăţia (prim-vicepreşedinte), era obligat să-şi depună declaraţia de avere şi de interese. Dacă ar fi depus acele documente, el ar fi fost obligat să consemneze, printre altele, şi „împrumutul“ de 10 milioane de euro despre care a declarat la Parchet că l-ar fi făcut, în 2004, la banca cipriotă Marfin Laiki Bank. La punctul 5 al declaraţiei de interese scrie că trebuie declarate şi „contractele (…) obţinute sau aflate în derulare în timpul exercitării funcţiilor, mandatelor sau demnităţilor publice finanţate de la bugetul de stat, local şi din fonduri externe (…)“. Cum am arătat deja, Luca a declarat că suma de trei milioane de euro a fost transferată nu în contul Comac Ltd, cum arată documentele, ci în contul băncii Marfin, fiind vorba despre rambursarea unui credit luat de Elbahold Ltd de la Marfin Laiki Bank. Asta înseamnă că, pentru a nu se contrazice cu declaraţia dată în faţa procurorului şi aflată la dosarul din instanţă, el e obligat să consemneze în declaraţia de interese aşa-zisul contract de 10 milioane de euro, pentru că este din „fonduri externe“, iar cum „rambursarea“ unei părţi din acel „credit“ a fost făcută în octombrie 2009, rezultă că ea este în derulare în timpul mandatului său de lider sindical. Numai că, aşa cum o dovedesc actele obţinute de la banca cipriotă, el nu a rambursat vreun credit la bancă, ci a făcut un transfer de trei milioane de euro în contul Comac Ltd. Este posibil ca el să fi minţit neştiind că procurorul anchetator deţine chiar dovada transferului banilor din contul firmei sale în contul firmei lui SOV. El a mai spus că a luat creditul în 2004 pentru majorarea capitalului social la Petromservice unde, scria el, „sunt acţionar majoritar“. Cum se ştie, el n-a fost vreodată acţionar majoritar, iar în 2004, cum am arătat, acţionarul majoritar era Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom. Aşadar, dacă minte din nou în faţa instanţei, s-ar putea ca judecătoarea Camelia Bogdan să se supere şi să-l avanseze în grad. Adică de la martor la complice. Prin urmare, dacă el îşi completa declaraţia de interese, ca să fie consecvent ar fi trebuit să mintă în continuare şi să treacă acel credit în document pentru că, altfel, exista riscul ca un cititor al articolelor noastre, nu noi, desigur, să sesizeze ANI, iar aceasta Parchetul, care la rândul său ar fi „sesizat“ cu siguranţă, prin rechizitoriu, instanţa de judecată pentru fals, o infracţiune pedepsită de Codul penal.

Mai bine victimă politică, decât mafiot

La fel, în aceeaşi declaraţie dată la Parchet, Liviu Luca afirmă că nu ştie câte firme deţine în Petromservice şi că este posibil să mai aibă un offshore cipriot, dar a uitat cum îl cheamă. „Nu ştiu exact câte firme deţin în Petrom Service. E posibil să mai deţin o firmă în Republica Cipru, însă nu îmi amintesc denumirea“ – a consemnat el în declaraţia de martor. Dacă ar fi completat şi declaraţia de avere şi de interese cu acurateţe şi ar fi trecut toate firmele deţinute „în Petromservice“ şi în Cipru, cum ar mai fi putut el s-o mintă pe judecătoarea Bogdan, cunoscută că are obiceiul să facă şi cercetare proprie? Dacă ar fi spus, în instanţă, că nu ştie câte firme deţine „în Petromservice“ sau în Cipru, aşa cum a spus deja la Parchet, e posibil ca judecătoarea să fi căutat declaraţia de avere a lui Luca pe site-ul ANI, cum a verificat pe site-ul spitalului vienez şi în cazul ginecologului lui SOV. Dacă ar fi găsit-o şi ar fi văzut că martorul Liviu Luca nu suferă de demenţă presenilă şi e chiar mai deştept decât pare, pentru că şi-a putut număra firmele, i-ar fi amintit acestuia că mărturia mincinoasă se pedepseşte cu închisoare. Şi i-ar fi numărat nişte ani. Aşa însă, dacă nu-şi declară nici „averea“ şi nici „interesele“, conform art. 29 din Legea ANI, el riscă doar o amendă între 50 şi 2.000 de lei, însoţită de declanşarea verificării averii. E mult mai câştigat adoptând această strategie, mai ales că, astfel, va deveni cu siguranţă o victimă politică la Realitatea lui Nuşulică sau la Antena lui Felix, afirmând că este hăituit de inspectorii ANI. Iată de ce aşteptăm cu sufletul la gură să vedem ce va declara Luca la următorul termen din procesul favorizării infractorului Nicolae Popa, termen programat marţi, 22 februarie.

Dan Badea