Expertul din dosarul FNA era subalternul lui SOV

Concret, expertul contabil-bancar Alexandru Bunea, pe ale cărui concluzii s-a bazat scoaterea de sub urmarire penală a lui Vîntu în dosarul FNA, era administrator al mai multor firme, dintre care cel puţin una are ca acţionari COMAC Ltd şi/sau ELBAHOLD Ltd.

Sunt exact firmele despre care, în dosarul în care a fost arestat acum „nevinovatul“ Vîntu, procurorii PICCJ au stabilit că aparţin chiar lui SOV. Asta înseamnă că Bunea era subalternul lui Vîntu şi în acelaşi timp verifica infracţiunile comise de acesta în dosarul FNA-Banca Agricolă, deşi legea interzice experţilor să efectueze acte pentru care există elemente de incompatibilitate. Se dovedeşte astfel că Bunea Alexandru este unul din cei 150 de oameni pe care SOV, conform propriei declaraţii, îi are plasaţi în structurile sau instituţiile publice.

Cronologia dosarului FNA

La data de 12.03.2003, prin rechizitoriul emis în dosarul 654/D/P/2003, numit de presă FNA-Banca Agricolă, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată pentru instigare la săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu în formă calificată, sancţionate cu o pedeapsă cuprinsă între 5 şi 15 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi. Alături de Vîntu au mai fost trimişi în judecată Istrate Liviu Adrian, preşedinte al Băncii Agricole, Popa Nicolae şi Irimescu Teodor.

Rechizitoriul procurorilor stabilea că Istrate, la instigarea lui Vîntu, a cumpărat pentru Banca Agricolă acţiuni supraevaluate la preţul de 765.000 de lei bucata, valoarea lor nominală fiind de 5.000 de lei, prejudiciul calculat fiind de 48 miliarde de lei, convertirea unui împrumut pentru GELSOR SA, prejudiciul fiind de 46 miliarde de lei, precum şi cumpărarea de acţiuni SOV INVEST cu un prejudiciu calculat de 8 miliarde de lei (vechi). În total, Istrate Liviu, la instigarea lui Vîntu, a produs Băncii Agricole un prejudiciu calculat de 102 miliarde de lei vechi, adică echivalentul a peste 9 milioane de dolari.

Pe 27.07.2004, judecătorul Cristian Jipa, cercetat acum de DNA în dosarul senatorului infractor Cătălin Voicu, dispune disjungerea cauzei cu privire la Vîntu şi restituirea dosarului la PÎCCJ, atât pentru confruntarea lui SOV cu o persoană ce era deja decedată, cât şi pentru refacerea expertizei contabile.

La data de 17.04.2006, prin ordonanţă, Vîntu este scos de sub urmărire penală în acest dosar. Şeful DIICOT de la acea vreme, Daniel Ţicău, infirmă soluţia şi dispune declinarea competenţei în favoarea DNA, prejudiciul fiind mai mare de 1.000.000 de euro, iar DIICOT nemaifiind competentă, în dosar, din octombrie 2005.

Două luni mai încolo, pe 19.07.2006, prin Ordonanţa 245/C2/2006, Marcel Sâmpetru, prim-adjunctul procurorului general, Ioan Botoş, demisionar la acel moment, infirmă soluţia lui Ţicău şi retrimite dosarul la DIICOT, deşi legea era mai mult decât clară cu privre la faptul că DNA este competentă în cazul unui prejudiciu de peste 1.000.000 de euro.

Mai departe, noul procuror general, Laura Codruţa Kovesi, prin Ordonanţa 446/C/30.01.2007, infirmă, bineînţeles, conform legii în vigoare, soluţia lui Sâmpetru şi trimite dosarul la DNA, ai cărei procurori sunt competenţi să-l instrumenteze.

Procurorii DNA preiau astfel cercetarea şi dispun o nouă expertiză contabilă, aşa cum ceruse judecătorul Jipa. Aici intră în scenă unul dintre puţinii experţi judiciari specialişti în domeniul bancar din România: Alexandru Bunea. Acesta, angajat al uneia dintre firmele controlate de SOV, în tandem cu Fathi Taher şi cu Liviu Luca, îşi face treaba pentru care a fost apreciat de Vîntu. Mută vina exclusiv în curtea unei direcţii din Banca Agricolă.

Iată ce consemna ordonanţa procurorilor DNA din 06.11.2007 , prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Vîntu:

„Din probele administrate în cauză, coroborate cu concluziile expertizei întocmite de expertul contabil Bunea Alexandru, rezultă faptul că toate operaţiunile de scontare-forfetare în litigiu au fost aprobate cu încălcarea normelor bancare exclusiv la nivelul Direcţiei Operaţiuni Valutare, iar de prejudiciul cauzat sunt răspunzători exclusiv funcţionarii bancari ce au întocmit, semnat şi aprobat documentele ce au stat la baza încheierii convenţiilor de forfetare şi care au angajat banca în baza acestor convenţii“.Asta înseamnă că fostul preşedinte al Băncii Agricole SA, Liviu Istrate, cercetat pentru că a fost instigat de Vîntu să prejudicieze cu 9 milioane de dolari Banca Agricolă, o instituţie de stat la vremea aceea, nu este vinovat. Aşadar, nici Vîntu nu mai putea fi încadrat la „instigare“, câtă vreme cel „instigat“ nu comisese o faptă penală. Q.e.d. (quot erat demonstrandum) şi-a spus Bunea, în barbă, când a semnat şi parafat expertiza care nu mai lasă loc de întors procurorilor DNA. Cum Gabriel Tişler, mortul cu care a dispus judecătorul Jipa să fie confruntat Vîntu, nu înviase, procurorii nu au avut de ales şi i-au scos de sub urmărire penală pe Vîntu, Popa, Irimescu şi Istrate.

Intră în scenă procurorul Marius Iacob

Expertul Alexandru Bunea nu s-a aşteptat însă ca legătura sa cu Vîntu să fie vreodată descoperită, iar expertiza din dosarul FNA să fie pusă astfel sub semnul întrebării. El a fost sigur că nu se poate demonstra cine se află în spatele offshor-urilor Comac Ltd sau Elbahold Ltd, societăţi implicate, alături de asociaţia condusă de Liviu Luca, într-una dintre firmele administrate de expert, Petrom Aviation SA. Pornind de la informaţia consemnată de procurorii PÎCCJ în referatul de arestare al lui SOV, conform căreia Comac şi Elbahold sunt controlate de Vîntu, rezultă că Bunea Alexandru s-a aflat într-o stare de incompatibilitate atunci cånd a realizat expertiza în dosarul FNA.

Iată fragmentul din referatul de arestare, apărut în mass-media, referitor la firmele controlate de Vîntu:

„S-a confirmat faptul că atåt Comac Ltd, cât şi Elbahold (societatea care a virat către Comac Ltd sumele din care s-a realizat transferul către Nicolae Popa), sunt controlate de către inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu. Această împrejurare a rezultat din coroborarea conţinutului convorbirilor şi mesajelor text interceptate în baza autorizaţiilor emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu informaţiile obţinute prin intermediul comisiei rogatorii de la autorităţile judiciare din Cipru. Astfel, rezultă fără dubiu că transferul sumei de 50.000 euro către Popa Nicolae s-a realizat din dispoziţia inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu, în scopul de a zădărnici executarea pedepsei la care fusese condamnat Popa Nicolae“. Cotidianul „Curentul“ închide cercul
Pornind de la informaţia consemnată de procurori, referitoare la Comac, am verificat posibilele legături ale celor implicaţi în escrocheriile FNI şi FNA şi am descoperit că unul dintre aceştia, expertul Alexandru Bunea, a fost, începând cu 21 martie 1998, administrator

la o firmă controlată de Comac Ltd, deci de SOV, dar şi de Liviu Luca.
Societatea se numeşte Petrom Aviation SA (fostă Romarc Fuel) şi printre acţionarii ei, ca persoane juridice, s-au aflat Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA (controlată de Liviu Luca), Rivta Handelsges GmBH (controlată de Fathi Taher), SOV Invest SA, dar şi GM Invest SA.

Ultimul dintre acţionari, GM Invest SA, era controlat la acea dată, în proporţie de 87,87%, de Comac Ltd (facsimil),

firmă care aparţine lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Conform legii 31/1990, administratorul unei societăţi comerciale este subordonat AGA, structură din care făceau parte firme deţinute de Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca, fapt care, potrivit ordonanţei nr 65/1994, actualizată, ar fi trebuit să conducă la refuzul expertului de a se implica în dosarul FNA.

Conform legii, soluţia dată de un procuror poate fi infirmată de procurorul ierarhic superior şi de instanţa de judecată, iar o hotărâre judecătorească definitivă poate fi şi ea revizuită. Există o cale extraordinară de atac în cazul în care apar date sau fapte care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; atunci hotărårea de condamnare poate fi revizuită şi cercetările se pot relua. Cum această legătură era necunoscută procurorilor DNA la data realizării expertizei, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reluarea cercetărilor penale în dosarul FNA.

Dan Badea