Categorie: 
Unul dintre capii mafiei cu epoleţi a echipei Vanghelie-Hrebenciuc este generalul cu patru stele Dumitru Venicius Iliescu, zis Maurul, zis Mitică.
Fost „câine de pază” al lui Ion Iliescu până la sfârşitul lui 1996, Mitică Iliescu este creatorul şi binefăcătorul personajelor prezentate în primele două părţi ale acestui material, Cătălin Voicu („Naşul”) şi Gheorghe Rizea („Finul”). Pe de altă parte, la rândul său, el însuşi a beneficiat de protecţia lui Ion Iliescu şi a camarilei din spatele „bătrânului edec”. Aşa se explică de ce, indiferent de acuzaţiile aduse de-a lungul timpului, a scăpat basma curată şi, mai mult, a prosperat ca un adevărat nabab. El şi, bineînţeles, apropiaţii săi (foto dreapta.
Trecutul de politruc al lui Dumitru Iliescu
Politruc de formaţie, Mitică Iliescu are un trecut de invidiat. Ascensiunea lui post-decembristă ridică mari semne de întrebare cu privire la meritele deosebite pe care le are în consolidarea şi controlul asupra noii mafii politico-financiare.
Dumitru Iliescu zis Mitica
Născut pe 18 august 1956, în Greci-Mehedinţi, Mitică Iliescu s-a orientat după absolvirea şcolii militare de ofiţeri şi, ca tânăr locotenent, a devenit secretar UTC la liceul militar Dimitrie Cantemir (1978-1980), iar apoi secretar de partid (1980-1982). Ulterior îl regăsim, pentru cinci ani, instructor UTC la Consiliul Politic Superior al Armatei, controlat de Ilie Ceauşescu (foto dreapta). Absolvă, în 1989 facultatea politico-militară din cadrul Academiei Militare şi este numit instructor cu probleme de propagandă PCR la Regimentul 2 Mecanizat, funcţie în care rămâne până în ianuarie 1990.
„Câine de pază” cu merite deosebite la Cotroceni
După implicarea sa în reprimarea demonstraţiilor anticomuniste de la Intercontinental, din noaptea de 21 decembrie 1989, când a fost acuzat că ar fi ordonat blindatelor să treacă peste revolutionarii din spatele baricadei dintre Inter şi Dunărea, căpitanul Mitică Iliescu (foto stânga) s-a orientat din nou. A doua zi, pe 22 decembrie dimineaţa, el participă împreună cu maiorul Gheorghe Carp, un alt personaj de tristă amintire, la dispozitivul de la Scala. Ulterior, împreună cu alţi câţiva colegi politruci, printre care şi locotenentul Gabriel Naghi dar şi plutonierul Răduţac, Mitică s-a „lipit” rapid de Ion Iliescu pe care l-a transportat cu un TAB la MApN, apoi la Televiziunea Română şi apoi peste tot pe unde a fost nevoie.
Din acea zi el a devenit paznicul lui Ion Iliescu şi a fost numit şeful Subunităţii de Pază şi Protocol, apoi şeful Unităţii Speciale de Pază şi Protocol transformate, ulterior, în Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP). Rămâne în fruntea SPP până în noiembrie 1996 când demisionează şi trece la dispoziţia Ministerului de Interne. După ce preia, mai întâi, funcţia de locţiitor al comandantului trupelor de jandarmi, el este numit, de ministrul Gavril Dejeu, comandantul Brigăzii16 Jandarmi din Bacău, fieful lui…Viorel Hrebenciuc. Rămâne în funcţie până în februarie 1997, după care trece în rezervă şi intră în afaceri.
Făt Frumos cu stele pe umeri
Pentru „merite” deosebite, Dumitru Iliescu a cunoscut o ascensiune în grad nemaiîntâlnită: în şapte ani el a fost avansat de cinci ori. În decembrie 1989 era căpitan, în ianuarie 1990 maior, în iunie 1990 locotenent-colonel iar în mai 1991 colonel. O ascensiune care, pentru un ofiţer al armatei române, se realizează în 15 ani. Mai departe, pe 1 decembrie 1994, Mitică Iliescu devine general de brigadă, avansat de preşedintele Iliescu.
În noiembrie 1996, înainte de a părăsi corabia de la Cotroceni, Ion Iliescu îi mai dă o stea generalului Mitică devenit, astfel, general de divizie cu două stele. Şi asta n-avea să fie suficient. În 2002, după ce Mitică Iliescu îşi crease o importantă reţea de afaceri, preşedintele Ion Iliescu îl readuce în funcţia de consilier în cadrul Departamentului de Securitate Naţională alături de…Cătălin Voicu, tovarăşul său de afaceri, cel pe care l-a crescut şi promovat în SPP. În 2003, Mitică Iliescu este avansat, din nou, la gradul de general de corp de armată (trei stele), iar în octombrie 2004 la gradul de general de armată (4 stele), cel mai înalt grad militar acordat pe timp de pac.
Afacerile lui Mitică, dezvăluite de presă
Presa a semnalat, de-a lungul anilor, implicarea directă a generalului Mitică de la Cotroceni în diverse afaceri dubioase, de la tipografia din subsolul Casei Poporului, la traficul cu combustibili pe relaţia Iugoslavia, sau la protecţia unor reţele mafiote. El a beneficiat, ca orice nomenclaturist al noii puteri, de un superb apartament de 7 camere situat în str. Aurel Vlaicu nr.42-46, fiind vecin cu generalul Carp, Dijmărescu, Stolojan, Isărescu, Baltazar, Talpeş etc. Iată, spre exemplu, ce consemna Valerian Stan, şeful departamentului de Control al Guvernului, în 1997.
Iliescu Dumitru – şeful Serviciului Pază şi Protocol: la 01.01.1990 locuia împreună cu soţia şi 2 copii într-un apartament de 4 camere situat în str. 13 Septembrie, într-o locuinţă obţinută în baza aprobării Ministerului Apărării Naţionale; Garnizoana Bucureşti comunică dlui Dumitru Iliescu, la 23.01.1990, că i s-a repartizat un apartament cu 4 camere în B-dul Victoria Socialismului; la 23.11.1990, Secretariatul General al Preşedinţiei României comunică dlui Iliescu că i s-a aprobat atribuirea unui apartament cu 7 camere, 150 mp suprafaţă locuibilă, situat în imobilul din str.Aurel Vlaicu nr. 42-46, inclusiv garaj (iniţial acest apartament a avut aceeaşi destinaţie cu cel al dlui Dijmărescu Eugen); în adresa nr.429/19.12.1990, Unitatea Specială a Serviciului de Pază şi Protocol a menţionat că dl. Iliescu îndeplineşte şi funcţia de secretar de stat şi, ca atare, beneficiază de 2 camere în plus, menţiune contrară prevederilor art.6 din Legea nr.5/1973, care îi dădea dreptul la o singură cameră în plus; la data repartizării apartamentului situat în imobilul din str.Aurel Vlaicu nr. 42-46, dl. Iliescu nu era angajat al Ministerului Apărării Naţionale şi, în consecinţă, nu apare justificată şi legală decizia acestui minister de a-i atribui o locuinţă cu 7 camere din fondul locativ de stat.
Generalul Mitică a rămas, evident, proprietarul apartamentului respectiv. Dealtfel, toate semnalele trase de presă cu privire la anumite afaceri dubioase ale lui Dumitru Iliescu au fost muşamalizate sau trecute cu vederea. Inclusiv acuzaţiile privind implicarea în represiunea din decembrie 1989. Iată mai jos , ca exemplu, un extras dintr-un cotidian central cu privire la câteva suspiciuni exprimate în mod public.
Sub comanda lui Dumitru Iliescu, SPP se transforma neoficial intr-un serviciu de informatii al Cotrocenilor. Apoi, ca si celelalte servicii secrete din tara, institutia sa devine un paravan al afacerilor dubioase, care se tin lant;
– tipografia de doua milioane de dolari, instalata in Casa Poporului, la subsolul corpului B-3, care depasea cu mult nevoile reale ale SPP. In fapt la aceasta tipografie se tipareau, cu bani negri, necontabilizati, afisele electorale ale PDSR. Ancheta demarata de Parchet si Curtea de Conturi a fost musamalizata de autoritati;
– autor al scandalului cumpararii de arme marca UZI si JERICHO, de la furnizori din Israel;
– a dirijat achizitionarea de autoturisme Opel Vectra, Frontera si Omega, pentru Presedintie, de la o firma-dealer, a caror directori erau fosti ofiteri de Securitate, desi alte firme au prezentat oferte mult mai atractive din punct de vedere financiar;
– cat a fost sef al SPP a fost acuzat de intreaga presa de complicitate cu mafia tiganeasca din Strehaia si de implicare in marile afaceri ilegale cu alcool si produse petroliere. Ofiteri SPP au fost surprinsi chiar facand trafic cu uraniu la Snagov, intregul scandal fiind scos la lumina de UM 0215;
– avansarile in grad pe orice alte criterii decat cele profesionale au fost mereu o preocupare aparte a generalului Iliescu. Inclusiv amanta sa, plutonier la bucataria SPP, a trecut de la cazan si polonic, direct la cabinetul directorului SPP, ca sefa de protocol;
(…)
– Dumitru Iliescu a coordonat operatiunea de tiparire si lipire a afiselor electorale tiparite de Adrian Costea in strainatate. Ofiterii SPP au asigurat aducerea afiselor din Franta, prin vama romaneasca, fara plata taxelor vamale;
– detine o imensa vila pe malul lacului Mogosoaia, pentru a carei amplasare si construire a fost ajutat de primarul Dan Claudiu Tanasescu, cel mai vestit traficant al PDSR de terenuri rezidentiale, a caror matrapazlacuri au fost retinute pe larg de Departamentului de Control al Guvernului, insa la Parchet, dosarul penal a fost musamalizat.
Dumitru Iliescu, şeful Serviciului secret al PDSR
Eu însumi am dezvăluit în „Evenimentul Zilei” , din 10 mai 2000, implicarea lui Mitică Iliescu în celebra afacere Costea şi în înfiinţarea, cu ajutorul foştilor ofiţeri SPP dar şi ai altor structuri, a serviciului secret al PDSR. Ascunsă în spatele unor firme de protecţie şi pază, conduse de Dumitru Iliescu şi oamenii săi de încredere, noua structură de informaţii a primit, la înfiinţare, 300.000 de dolari numai de la Adrian Costea. Astfel, în 1997, generalul Iliescu a înfiinţat două firme de „pază şi protecţie”.
Prima , Grupul Internaţional de Pază şi Protecţie (GIPP) SRL avea capitalul social de 300 milioane lei şi următorii asociaţi: Dumitru Iliescu – 25%, Tiron Cristiana– 13,34%, Dăscălescu Ştefan – 11,67%, Dumitraşcu Mihail – 11,67%, Cristina Antonela Avram – 10%, Floarea Neagu – 10%, Mircea Răduţac – 10%, Fulga Dinu – 8,32%. Sediul firmei GIPP era pe str. Ankara nr.2.
Dacă generalul rezervist Iliescu apărea ca asociat în această societate, un alt general SPP era administrator. Este vorba de Gheorghe Arădăvoaice care, din 10 ianuarie1997, apare ca vicepreşedinte GIPP. Alături de el, printre administratori se mai aflau: Victor Buzdugan, Romulus Paul, Gheorghe Tiron şi „Naşul” Catalin Voicu. Obiectul de activitate declarat al GIPP era „activităţi de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor”.
Cea de-a doua societate înfiinţată tot atunci, posibil din aceiaşi bani ai lui Costea, a fost Agenţia Internaţională de Protecţie şi Pază 2000 SRL (AIPP). De-abia aici lucrurile intrau pe făgaşul obişnuit deoarece, ca asociat al generalului Iliescu, apărea un alt general rezervist, de data asta din Serviciul de Informaţii Externe, Dumitru Ciobanu. Acesta a lucrat până în 1989 în cadrul CIE pentru UM 0195 (contraspionaj extern) condusă de generalul Ioan Moţ. A fost şeful Serviciului Europa de Nord (Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda) din cadrul Diviziei Europa (UM 0199). În SIE, a ajuns şef al Diviziei Contrainformaţii (CI) Externe. Dumitru Ciobanu, promovat şi el în câţiva ani de la maior la general, a fost trecut în rezervă ca urmare a unui scandal în care a fost implicat şi adjunctul şefului SIE de atunci (Ioan Talpes), generalul Silinescu. Dupa trecerea în rezervă, Ciobanu a intrat, evident, în afaceri de anvergură.
Afacerea Mogoşoaia
Recent, Dumitru Iliescu a fost reclamat la Parchet de către Romsilva pentru că ar fi ocupat, prin abuz, o mare suprafaţă de teren din Mogoşoaia. Iată ce a consemnat, pe această temă, cotidianul Ziua:
„Este vorba despre o suprafata totala de circa 21,5 hectare, constituite din 1,5 ha preluate cu titlu de revolutionar, 10 ha cumparate de la o persoana fizica si alte 10 ha transferate pe teritoriul comunei Mogosoaia, din comuna mehedinteana Greci. Un hectar ii revine in acelasi mod tatalui generalului de patru stele, Venicius. Primarul comunei Mogosoaia, Paul Precup, s-a referit si la „unele inadvertente” sesizate intre ceea ce scria pe autorizatiile de constructie, respectiv 500 metri patrati, cat apar pe declaratia de impozitare, imobiliara, si ceea ce exista de fapt acolo, mentionand ca „proprietarul a fost amendat”. Mai multi localnici au declarat ca proprietatea generalului a fost inconjurata cu bariere si cai de acces interzise, pentru a-i opri pe ziaristi si pe curiosii care l-ar fi putut deranja”.
Afaceri la zi ale famigliei Iliescu
Generalul Dumitru Iliescu nu mai este direct implicat în acţionariatul niciunei firmedin România. Asta nu este însă un impediment, deoarece nea Mitică are rude. Are tată, soră, nepoată, fiice şi prieteni. Iar ei, cu toţii au firme, unele chiar cu specific de…pază şi protecţie.
Deşi pare incredibil, generalul şi-a instruit neamurile într-ale protecţiei, pentru că altfel nu se explică de ce sora, nepoata, sau chiar fiica sa au investit în astfel de afaceri.
Tatăl Venicius
Să-i dăm însă cezarului ce e al lui şi să începem cu bătrânul Venicius, tatăl generalului Iliescu, un venerabil domn de 82 de ani care figurează la ONRC drept acţionar în două firme: Romtabac Trading SRL (comert cu ridicata al băturilor) şi Mineral Waters Grup SRL.
Prima firmă are sediul în Craiova, iar cea de-a doua în Mogoşoaia, pe strada Rozelor nr. 4B. Ambele firme sunt, deocamdată inactive, prima fiind în insolvenţă, iar cea de-a doua în întrerupere temporară de activitate.
Sora Elisabeta
Sora generalului Iliescu, Elisabeta, figurează şi ea ca administrator la două firme cu nume destul de milităros: Armia Grup S SRL şi Armia Force Grup SRL.
Prima dintre ele, ai cărei acţionari sunt Loredana Alina Bontea (fiica Elisabetei Iliescu) şi Daia Steluţa şi-a întrerupt temporar activitatea din 1 august a.c. Cea de-a doua, Armia Force Group, care are ca domeniu de activitate „consultanţă pentru afaceri şi management” (celebra acoperire pentru orice tip de activitate bazată pe intervenţii de orice natură, influenţă, relaţii etc) are şi ea aceeaşi situaţi: activitate suspectată.
Nepoata Alina Bontea şi soţul acesteia, Vlad
Fiica Elisabetei Iliescu, deci nepoata lui Mitică, are nu mai puţin de şase societăţi în care figurează ca acţionar. Prima dintre ele, Agenţia Română de Securitate SRL este deja celebră datorită scandalului provocat la sediul acesteia de către SPP-iştii Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora, trimişi să-l cuminţească forţat pe Gheorghe Tiron, unul dintre manageri. Că nepoata Alina nu era decât un paravan pentru unchiul Mitică Iliescu, asta rezultă din plângerea lui Gheorghe Tiron dată la Poliţie în 2002. Tiron este unul dintre foştii administratori de la firma GIPP înfiinţată în 1997 cu banii lui Adrian Costea.
Iată fragmente din declaraţia sa dată la Secţia 1 Poliţie, preluate din presa vremii, cu menţiunea că doi dintre cei „trei bărbaţi” care au condus ostilităţile au fost identificaţi ulterior şi sunt lucrătorii de atunci ai SPP Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora.
Gheorghe Rizea (cel cu cutitul) la antrenament
col Gh. Rizea inspectandu-si subordonatii
„Am fost administrator la SC Agentia Romana de Securitate SRL – J 40/7167/1999, de la infiintarea societatii si pana in data de 28 octombrie 2002, cand mi-a fost adusa la cunostinta revocarea din aceasta functie de catre asociatul societatii Bontea Alina Loredana (n.red.- nepoata gen. Dumitru Iliescu, consilier prezidential). Dupa data de 05.11.2002 am inceput sa pun la dispozitia asociatului actele contabile. Anterior am pus la dispozitia asociatului documentele originale ale societatii: certificat unic de inregistrare, contract de societate, modificari la Registrul Comertului, autorizatia societatii, autorizatia de detinere de armament etc. Ulterior au inceput sa apara divergente intre mine si noul asociat – Bontea Alina Loredana – nepoata generalului Dumitru Iliescu si doamna Elena Iliescu, care a fost imputernicita cu semnatura in banca in numele societatii si doamna Elisabeta Iliescu – sora domnului general, care nu are nici o functie sau imputernicire pentru societate. Am fost acuzat ca am administrat prost societatea, fapt ce s-a soldat cu un control din partea Garzii Financiare Centrale, care a intocmit o nota de constatare. Ulterior mi s-a adus la cunostiinta ca doresc sa faca (asociatul prin rudele sale) o expertiza contabila privind starea financiar-contabila a societatii pana in momentul cat am fost administrator. Cat timp am fost la sediu le-am pus la dispozitie acte ale societatii pentru efectuarea expertizei. Cateva zile am lipsit de la sediul societatii si astazi cand am venit la sediu mi s-au intamplat urmatoarele:
Stochita Dumitru
– astazi, 22.11.2002, in jurul orelor 14.15 – 14.30 ma aflam la sediu si au intrat in holul cladirii Elena Iliescu, Elisabeta Iliescu, Vlad Bontea (sotul asociatului), Stochita Dumitru (fiul Elisabetei Iliescu – foto dreapta), Carmen Preda (fina Elenei Iliescu) si cu inca trei barbati solizi.
Femeile au inceput sa strige sa le dau actele, iar conducatorul barbatilor mi-a pus in vedere ca-mi acorda cinci minute, din care a trecut unul, ca sa le dau actele. Au intrat in biroul in care eram si au inceput sa-mi ia actele din dulap, fara discernamant, la gramada, impreuna cu alte documente care se aflau acolo, documente care apartin SC Arcadia International SRL unde sunt asociat unic.
In acest timp se aflau in birou si domnii Gheorghe Dinca si Simion Vasile. Conducatorul barbatilor a inceput sa ma ameninte cu bataia, cu distrugerea, pe mine si familia mea, copiii mei si tot neamul meu. M-a tras de geaca intr-o camera alaturata, a inchis usa si printre usoare lovituri la cap si gat (era de fata si Elena Iliescu) a repetat amenintarile mentionate. Arat ca in acele momente mi-a fost foarte teama in ceea ce priveste integritatea mea personala si arat ca si in acest moment siguranta mea, cat si a familiei mele o consider nesigura, cunoscand foarte bine cine se afla in spatele acestor actiuni de control si actiuni de forta – generalul Dumitru Iliescu, consilier prezidential. Corneliu Petrescu, care se afla in sediu si pe care, de asemenea, l-au amenintat, a chemat Politia. La sosirea reprezentantilor Politiei Sectiei 1 cei trei s-au retras (doi priveau permanent pe geam) si chiar la solicitarea expresa a politistilor au refuzat sa se legitimeze, fapt ce a dus la evacuarea celor trei barbati de catre politisti spre a fi identificati. Tot in momentele cand erau in biroul in care ma aflam, politistii s-au simtit jigniti de refuzul obraznic al conducatorului barbatilor de a se legitima, conducatorul acestora cerea protectie la telefon si chiar a inmanat telefonul lui mobil unui domn de la Politie pentru a vorbi cu cineva „inalt” care il protejeaza. Nu stiu daca cei trei barbati au fost legitimati sau nu, cert este ca erau acolo (…) dupa care am plecat la Sectia 1 Politie pentru a depune prezenta plangere”
Celelalte societăţi în care figurează ca acţionar Alina Bontea sunt Digital Top Consulting SRL (Alina Bontea -95%, Cristian Dan Preda – 5%), Anne S Company SRL (Alina Bontea 5%, Vlad Bontea 95%), Armia Grup S SRL , Ana Imobiliare SRL (Joiţoiu Iliescu Ana Maria – 95%, Alina Bontea – 5%) şi Lider Mega Construct SRL (Joiţoiu Iliescu Ana Maria-50%, Alina Bontea – 50%). Soţul Alinei mai are şi el, în plus, două societăţi, Master Top Protection SRL şi Universal Clean SRL.
Fiica Ana-Maria
Dumitru Iliescu şi-a transmis, cum spuneam, talentele sale de „paznic” şi fiicei sala, Ana-Maria. Aceasta figurează ca acţionar unic la Agenţia de Pază Arcadia SRL, o societate al cărei obiect de activitate este acelaşi cu al SPP, adică „activităţi de protecţie şi gardă„. Firma este administrată însă de o altă societate, Digital Top Consulting SRL reprezentată, ca administrator, de nepoata Alina Loredana Bontea. Sediul Agenţiei este într-un imobil din Bucureşti sector 3, str Jean Steriadi nr.40.
O altă societate care aparţine tot fiicei Ana-Maria (95%) este Ana Imobiliare SRL, cu sediul în Mogoşoaia, strada Rozelor nr. 4B etaj1. Firma este administrată tot de nepoata Alina, care deţine şi ea 5% din capitalul social. O a treia societate, deţinută tot împreună cu Alina Bontea, este Lider Mega Construct SRL.
Am lăsat pentru final o imagine care spune multe despre relaţiile de rudenie dintre membrii clanului Vanghelie-Hrebenciuc, asezonaţi cu Dumitru Iliescu şi Cătălin Voicu. Imaginea a fost surprinsă, deloc întâmplător, că tot vorbim de mafia cu epoleţi, în faţa Cercul Militar Naţional. Iat-o:
NAŞUL Voicu şi finii
PS. Le multumesc foarte mult, pentru sustinere si solidaritate, cititorilor acestui blog, colegilor de „front” Niku_elektriku, Florin Budescu, FocusBlog , NapocaNews şi, evident, luptătorilor de cursă lungă de pe site-ul Semper Fidelis, inclusiv „semperist-ului profesionist”.