La sfarsitul lunii iunie 2005, cand afacerea MTS Leasing a intrat in colaps, conducerea MTS anunta ca unul dintre consilierii financiari ai companiei, Calin Armen, a sustras peste 200.000 de euro din fondurile companiei si a disparut in Germania. Surprinzator insa, conform unui comunicat al MTS Leasing GmbH, Armen nu fusese un angajat al acestei companii, fiind de presupus ca el era consilierul personal al presedintelui MTS Leasing, Theobald Sebastian Metzen.
Unul dintre membrii familiei Metzen, Benedict, a declarat presei ca ideea afacerii MTS Leasing i-a apartinut de fapt lui Calin Armen, care a lucrat de la inceput in firma si care ar fi stat si la baza declansarii scandalului din presa cu privire la dezastrul MTS. Tot Benedict Metzen a afirmat ca tatal sau, Theobald, n-ar fi cunoscut trecutul infractional al lui Armen si a avut deplina incredere in acesta.
Afirmatiile lui Benedict Metzen trebuie tratate insa cu multa atentie, nefiind exclus ca fuga lui Armen sa faca parte dintr-un scenariu cunoscut patronilor MTS care, dupa ce si-au facut plinul din fondurile avansate de catre clienti, s-au gandit poate ca, pentru a o sterge nemteste cu banii deja incasati, au nevoie de un motiv credibil in fata autoritatilor. Ce motiv mai credibil puteau inventa, decat trimiterea la inaintare a unui personaj care avea deja, in Romania, renumele unui escroc? Pe de alta parte, daca Armen ar fi escrocat intr-adevar firma MTS, este de presupus ca, macar de data asta, el nu s-ar fi ascuns tocmai in Germania, locul de unde provin patronii companiei, ci ar fi ales o alta destinatie. Or, asa cum vom vedea, «punctul de comanda» al lui Armen a fost si a ramas Germania si e greu de crezut ca, pentru cateva sute de mii de euro, el putea sa-i puna in pericol pe membrii retelei din care face parte, prin atragerea atentiei autoritatilor germane asupra acestora. E de presupus asadar ca Armen n-a fost decat un pion de sacrificiu in aceasta afacere, el fiind in cardasie cu patronii germani, actiunea de discreditare a lui Armen avand menirea de a pasa vinovatia in alta parte.
Mortul Goutchian Armen a inviat la Bucuresti
Nascut pe 2 mai 1968 in Tbilisi (Gruzia), Goutchian Armen Eduardovici a copilarit in cartierul moscovit Solntsevskaya, un adevarat cuib al mafiei moscovite si locul de unde provine cunoscuta organizatie de crima organizata ce poarta acelasi nume. Conform unor surse, Armen Goutchian s-a refugiat in Romania deoarece a fost implicat intr-o escrocherie de proportii ce a vizat fraudarea unui fond de pensii al rusilor prin intermediul grupului rus de investitii MMM. Afacerea a fost, la vremea respectiva, o mare teapa financiara consemnata in Rusia. Pentru a scapa de cei pe care-i escrocase, Armen a fost declarat mort si a parasit tara cu destinatia Romania. Din motive de protectie, el si-a schimbat apoi numele in Calin Armen, dupa casatoria cu romanca Georgeta Calin.
Intr-o prima faza a lansarii lui pe scena mafiei autohtone, Armen s-a afisat indeosebi la «Intercontinental», unde cheltuia cu destula usurinta sume mari de bani, cu iz de «canepa» rafinata, vanduta prin Grozavesti, pentru a epata si a «testa» piata. Si-a facut curand prieteni cu care, ulterior, a inceput sa imagineze modalitati de tepuire a fraierilor. A patruns in medii dintre cele mai diverse si a castigat increderea unor persoane precum Emil Botea (presedintele de atunci al cooperativei de credit Banca Populara Romana), cu care a demarat afaceri de anvergura, Fatih Kesser, Constantin Iancu si Gheorghe Comanescu etc. Unul dintre acestia, turcul Fatih Kesser, acuzat ca ar fi comandat asasinarea la Bucuresti a unui conational, se plangea ca a fost tepuit fara retineri de Calin Armen cu aproximativ 100.000 de dolari, motiv pentru care Armen a fost obligat sa se ascunda o vreme, sau sa anunte ca s-a ascuns, conform obiceiului, in Germania.
Morisca Armen-Botea
Una dintre afacerile de succes ale lui Armen pe piata tepelor autohtone a fost Compania Populara de Leasing (CPL) infiintata in 1999, cu sediul la aceeasi adresa cu cooperativa de Credit Banca Populara Romana (BPR). Actionarii CPL erau Georgeta Calin (sotia lui Armen), Mihaela Botea (sotia lui Emil Botea, presedintele de atunci al BPR), Dragos Mihai Garjabu (fost director BPR) si firmele Interbrok SA, Compania Internationala de Asigurari (CIA) si BPR. Calin Armen figura, discret, pe lista administratorilor CPL.
Firma Interbrok, infiintata in 1998 la aceeasi adresa cu BPR, ii avea ca actionari pe sotia lui Botea, BPR si CIA, iar, aceasta din urma, pe sotii Botea, Dragos Garjabu si, evident, Interbrok. Dupa infiintarea, un an mai tarziu, a CPL, compania devine actionar intr-o alta firma, Flash Adv Trade SRL, societate administrata de Calin Armen. O morisca facuta special pentru a pierde urma banilor.
Numai modul de constituire al acestor societati era suficient pentru a atrage atentia, chiar si unui caprar din Politia romana, ca intentiile actionarilor unei asemenea increngaturi nu sunt deloc ortodoxe. Ulterior, dupa ce a tras cateva tepe, firma lui Botea&Armen si-a schimbat numele in „Eurofinance Leasing”.
Ca sa-si impresioneze partenerii, Armen dadea de inteles ca este mason, el finantand chiar revista «Forumul Masonic».
Tot el se mai lauda, prin diverse medii, si cu faptul ca este prieten cu Khairully Kabzhanov din Parlamentul de la Astana, capitala Kazahstanului, fost inalt functionar in conducerea serviciilor secrete din acest stat si fost asistent al presedintelui republicii; Kabzhanov avea sa fie asasinat (ucis in bataie) pe 22 ianuarie anul acesta, la Almata, de catre un grup de patru ucigasi platiti.
La fel, Armen se lauda ca are relatii si intalniri cu diplomati «galonati» de la ambasada rusa de la Bucuresti. De asemenea, el isi facuse si utiliza carti de vizita din care rezulta ca este consilier al Comisiei economice a Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei. Printre firmele tepuite de CPL amintim doar «Trans-Bus» din Buzau si Complex «Savoy» Mamaia, prejudiciate cu peste 4,3 miliarde lei.
Tarziu, in 2003, Calin Armen a fost trimis in judecata in stare de arest pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Dupa cateva luni petrecute in arest, Armen a fost eliberat si s-a refugiat din nou, in Germania. Tepele amintite nu erau insa decat operatiuni banale pentru teparul scolit la Moscova care, astfel, se antrena sa nu-si iasa din mana.
Intermediar pentru fosti ofiteri KGB si GRU
Cu cativa ani in urma, Emil Botea, presedintele cooperativei de credit Banca Populara Romana, dar si presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Unirea, a fortat preluarea bancii de catre BPR ca s-o poata vinde ulterior unui grup de afaceristi proveniti din fosta Uniune Sovietica. Miscarea a fost facuta prin intermediul lui Calin Armen, numit director de relatii externe al BPR. Au fost purtate atunci negocieri cu reprezentantii unor grupuri de interese rusesti, conduse de fosti ofiteri de informatii din KGB si GRU, precum si de fosti demnitari sovietici.
Printre acestia sunt Anatol Bakajef – domiciliat in Germania, fost general KGB si patron al uneia dintre firmele rusesti (Eltana) cu corespondent in Romania, Vitali Kozliakov – fiul unui fost general KGB, fost ministru in Ucraina si director al unui institut de metale rare, Alexei Voskoboy – fost consilier al ministrului de externe al Rusiei (Ivan Ivanov) si presedinte al Asociatiei Industriasilor din Rusia, si Anatoly Patron – presedintele bancii rusesti «Commercial Bank for Investments and Tehnologies», infiintata in Singapore si cu sediul la Moscova, presedinte al Nova Bank (fosta Banca Unirea).
De mentionat faptul ca gruparile rusesti cu care s-a intersectat si romanul Emil Botea la inceputul anilor 2000 au un «punct de comanda» bine consolidat in Germania, locul in care Calin Armen era obligat sa se ascunda dupa fiecare din tepele trase in Romania. Tot Germania este si locul unde avea sa se puna la cale, cativa ani mai incolo, afacerea MTS Leasing, ultima dintre ingineriile financiare ale specialistului in «leasing-tepe» Calin Armen.
Hayssam, folosit in reteaua Metzen-Bakajef?
Patronul MTS Leasing nu este nici pe departe «credulul» zugravit de fiul sau, Benedict. Conform unor informatii obtinute de colegii de la CRJI (Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie), Theobald Metzen impreuna cu Calin Armen, Anatol Bakajef (fost ofiter superior in serviciile secrete sovietice) si alti oameni de afaceri rusi ar fi pus la cale in urma cu doi ani, la Bucuresti, „exportul catre Kinshasa in Congo al unui transport de rachete, export intermediat de la Bucuresti de catre Omar Hayssam”. Rolul lui Hayssam ar fi fost acela de a asigura, in conditiile in care Congo se afla sub embargo, «obtinerea unui end-user curat, din afara tarilor aflate sub embargo». De asemenea, rachetele trimise in Congo ar fi provenit din Olanda. O alta informatie ar fi si aceea ca Theobald Metzen ar fi oferit spre vanzare, pe diferite site-uri de internet, osmiu 187, substanta folosita si in domeniul industriei militare.
Informatia are un mare grad de credibilitate daca o asociem cu o alta, obtinuta cu cativa ani in urma dintr-o sursa specifica, conform careia Calin Armen, Anatol Bakajef si Vitali Kozliakov ar fi incercat, fara succes, sa depoziteze in banci din Romania metale rare, intre care si osmiu, pana la infiintarea in tara noastra a unei firme specializate in comert cu metale rare.
Trebuie spus insa ca traficul cu osmiu 187 a fost atent monitorizat de occidentali si este posibil ca, in cazul in care informatia colegilor de la CRJI este adevarata, sa avem de-a face cu o operatiune speciala, bazata pe o intelegere est-vest, prin care s-a urmarit depistarea celor care vor sa cumpere un astfel de produs. E greu de presupus ca membrii unei retele ce includea si fosti inalti ofiteri rusi s-ar fi expus pe Internet cu o asemenea oferta cunoscand faptul ca atat rusii, cat si americanii convenisera sa se sprijine reciproc in programul de neproliferare a armelor nucleare. Totusi, atragerea lui Theobald Metzen intr-o afacere de acest tip, chiar daca si ca „momeala”, presupune ca acesta face deja parte din reteaua oamenilor de afaceri rusi si nu este nici pe departe „credulul” invocat de fiul sau Benedict.
Asta cu atat mai mult, cu cat, inainte de 1990, Theobald Metzen a calatorit suficient de mult in fostele state sovietice, ocupandu-se (oficial) de «managementul diferitelor proiecte», el intrand ulterior in relatii de afaceri cu cateva dintre aceste state.
Afacerile lui Metzen
Theobald Metzen si-a construit si el, in Germania, o mica retea de afaceri in care, la vedere, si-a implicat membrii familiei. Nascut in 28.06.1933, Theobald Sebastian Metzen are doi copii, Matthias si Benedict. Cel putin pana la inceputul anilor 1990, Metzen a fost implicat, conform unor surse, in diferite proiecte ce aveau girul ONU si a calatorit in tari din Africa si fosta Uniune Sovietica. Firmele sale de familie sunt Metzen und Partners Consultants GmbH (1988), MTS Investition und Handel GmbH (1994), MTS Leasing GmbH (2003) si, partial, Human Resources AG. Ultima dintre acestea a stat la baza infiintarii in Romania a unei alte firme, Diering Engineering, atrasa ca partener in afacerea MTS Leasing. Prima dintre firmele lui Metzen, Metzen und Partners Consultants GmbH, are ca obiect de activitate import-export de produse alimentare pe relatia Kazahstan – Rusia.
MTS Leasing GmbH a fost infiintata in 24.11.2003 prin asocierea dintre MTS Investition und Handel GmbH si Simolly Properties Ltd din Limassol-Cipru, societatea cipriota retragandu-se, in octombrie 2004, din afacere. In Romania, MTS Leasing a deschis o reprezentanta cu filiale in mai multe localitati si, ca urmare a unei publicitati agresive, a reusit atragerea a peste 700 de clienti care au varsat deja, in conturile deschise la Frankfurter Volksbank, cateva zeci de milioane de euro.
Pentru credibilitate, clientii au primit indicatia sa foloseasca drept intermediar pentru livrarea avansului Banca Volksbank Romania SA care, cu exceptia cuvantului „Volksbank” (banca populara) din denumire, nu are nici o legatura cu banca din Germania. Este posibil ca si acest aspect sa faca parte din planul de escrocare bine pus la punct de strategii MTS Leasing.
Dan Badea, material aparut in cotidianul GARDIANUL din 03.08.2005