Micile secrete ale lui George Copos

Relatia lui Copos cu Dan Voiculescu este destul de veche, cei doi oameni de afaceri fiind membrifondatori ai acelorasi organizatii patronale precum Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) si Confederatia Patronatelor din Romania (CPR), ultima dintre acestea transformandu-se ulterior in Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). Prin intrarea in politica, este de presupus ca George Copos va renunta la functia de presedinte al ACPR pentru a nu intra in conflict cu Legea nr. 356/2001, conform careia conducerea patronatelor trebuie sa fie apolitica.

Pana in decembrie 1989, George Copos a fost un cunoscut activist al UTC si sef al unei comisii centrale a UASCR (Uniunea Studentilor Comunisti din Romania). Atasat, la vremea aceea, asa-ziselor “valori” ale socialismului, Copos a dovedit un dezvoltat simt organizatoric si a avut, la doar trei ani dupa absolvirea Institutului de Educatie Fizica si Sport, un aport important la organizarea Universiadei de la Bucuresti, din 1981. Ulterior, a absolvit cu succes Academia Stefan Gheorghiu – scoala superioara a activistilor de partid. Evenimentele din decembrie 1989 au curmat insa prematur ascensiunea politica a lui George Copos, tanarul activist refugiindu-se in afaceri. Cativa ani mai tarziu avea sa-si ingroape, simbolic, trecutul, contribuind cu generozitate la cheltuielile de inmormantare ale lui Nicu Ceausescu.

Cofetaria, debutul oficial in afaceri
George Copos a declarat in mai multe randuri ca si-a inceput afacerile impreuna cu sotia sa, Cristiana Copos, pornind la drum cu un capital de 500 de dolari. “Totul a inceput de la talentul sotiei mele la torturi si de la experienta mea, ca responsabil cu turismul si altele in UASCR”, a declarat intr-o conferinta de presa George Copos. “Mai mult, nevasta mea si-a vandut parfumurile pe care i le facusem cadou. De aici a iesit o cofetarie de buzunar pe Dorobanti. Au urmat afacerea cu electronice, hoteluri si afacerea de la Pitesti, cu componente si subansambluri pentru electrocasnice. Altfel spus, primul milion l-am obtinut din savarine”, a declarat Copos.

Televizoare importate ca piese de schimb
Mai putin cunoscut este insa faptul ca debutul romantic al afacerilor sale a fost bulversat, in anii tulburi ai inceputului de tranzitie, de un semnal de alarma tras de catre Garda Financiara condusa, in anii ‘90, de generalul Gheorghe Florica. Astfel, in urma unui control efectuat pe 30 septembrie 1992 la una dintre firmele administrate de George Copos, Ana Electronic, Garda Financiara a descoperit o serie de nereguli care l-au pus pe jar pe omul de afaceri. Acesta a fost obligat sa apeleze, conform unui document elaborat de subalterni ai generalului Florica si publicat in presa vremii, la sprijinul unor personalitati precum Viorel Hrebenciuc (secretarul general al guvernului de atunci) si Florin Georgescu (ministrul finantelor).
Concret, societatea romano-franceza Ana Electronic era acuzata ca s-ar fi sustras de la plata impozitelor pe circulatia marfurilor, prejudiciind astfel bugetul de stat. Conform documentului amintit, “un ciudat lant tranzactional a fost depistat ca efectuat in ziua de 30 septembrie 1992, intre firma SC Ana Electronic (patron Copos Gheorghe), SC Ana Co SRL (patron Copos Cristina, sotia lui Copos Gheorghe) si SC General NIC SRL, pentru aparate TV si video in valoare de 252.065.000 lei, care s-au transmis cu titlu de proprietate numai pe documente, in realitate aparatele ramanand la SC Ana Electronic SRL. Scopul afacerii: aplicarea unor cote de impozit de 10% in loc de 40%”. Prin nota de constatare intocmita cu acea ocazie, comisarii Garzii Financiare au sesizat si organele de urmarire penala.

Numele sonore invocate a fi intervenit pe langa generalul Florica pentru cosmetizarea rezultatului controlului facut de catre comisarii Garzii Financiare la Ana Electronic, dar si la alte societati comerciale, au produs un adevarat iures mediatic si politic, in care au fost atrase si institutii precum Parchetul General si Parlamentul Romaniei. Demiterea generalului Florica, “raportul Vonica” si rezolutia procurorului – sef Eugen Vasiliu, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de demnitarii acuzati ca ar fi intervenit pentru anularea rezultatelor consemnate de catre comisarii Garzii Financiare, au fost rezultatele scandalului de atunci.
Cazul Ana Electronic a fost transferat de la Garda Financiara la secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Ion Mihai Popa (juridic). Dosarul a fost reanalizat, au aparut “divergente de abordare a problemelor financiare”, dar totusi, “pe baza celor dispuse, a reanalizarii cazului, societatea comerciala era obligata sa achite 64.948.765 lei cu titlu de accize si impozit pe circulatia marfurilor”, consemna procurorul Vasiliu in rezolutia amintita.

Cadoul pentru Ministerul de Interne
Dincolo de interventiile la varf facute de catre George Copos, in raportul parlamentar Vonica a mai fost consemnat si un adevarat act de caritate petrecut chiar in timp ce afacerile lui Copos se aflau sub lupa Garzii Financiare: “Ministerul de Interne, cu stiinta ministrului (George Ioan Danescu – n.r.) a achizitionat de la Ana Electronic un numar de 70 de televizoare color fara telecomanda, la preturi cu mult inferioare celor practicate pe piata, tocmai in perioada in care la firma respectiva Garda Financiara efectua cercetari pentru grave evaziuni fiscale”.
Apropierea lui George Copos de cercul puterii s-a mai concretizat si prin asocierea dintre Ana Electronic si Fundatia Dimineata, punctul de lucru al noii afaceri fiind stabilit, pe 24 martie 1993, chiar in locul unde avea sediul ziarul “Dimineata” (str. Roma nr. 48, sector 1) apropiat presedintelui Ion Iliescu.

Declaratia de avere: 178 milioane euro
Detinator al unor actiuni ce valorau luna trecuta 178,58 milioane euro, George Copos este patronul holdingului Ana Group, proprietar majoritar al tuturor societatilor Ana si membru fondator al operatorului de telefonie Mobifon. Este, de asemenea, presedintele AFC Rapid, sponsor si actionar principal al clubului giulestean. Dincolo de actiuni, Copos mai detine cu titlu de proprietate personala patru terenuri, doua apartamente, o vila, un autoturism BMW, doua depozite la termen de 6,34 miliarde lei, respectiv 25.500 euro, un cont curent de 10.000 de dolari, dar si creante de 3,7 milioane euro. Afacerile sale, indiferent de domeniul in care se deruleaza, reprezinta de altfel un succes incontestabil pentru familia Copos. Numai fabrica de motoare electrice din Pitesti, denumita, dupa privatizarea din 1996, Ana IMEP, realizeaza o cifra de export de peste 50 de milioane de euro anual. Hotelurile Crown Plaza din Bucuresti, Astoria si Europa din Eforie-Nord sau Poiana, Bradul si Sport din Poiana Brasov sunt, fiecare in parte, investitii de succes ale lui Copos. Recent, cu ocazia Reuniunii informale a ministrilor apararii din statele NATO si a Consiliului NATO-Rusia de la Poiana Brasov, o mare parte a delegatiei americane a fost cazata la hotelurile lui Copos. Donald Rumsfeld, seful Pentagonului, a preferat astfel hotelul Sportul (al lui George Copos), in vreme ce ministrul rus al apararii a ales sa doarma in vila dinamovistului Ionut Lupescu.

Trabantul si opincile
Cu toate aceste succese in planul afacerilor, despre George Copos s-a spus, nu de putine ori, ca este extrem de strans la punga. Spre exemplu, in urma cu trei ani, el a facut un pariu cu omul de afaceri Ion Tiriac, pariu pe care l-a onorat in stilul rudelor lui Hagi Tudose. Astfel, cei doi oameni de afaceri au programat o partida de tenis a carei miza a fost chiar autoturismul proprietate personala cu care invinsul avea sa vina la terenul de joc. Partida dintre cei doi, desfasurata la baza BTT din Bucuresti in prezenta lui Ilie Nastase, a fost castigata in doua seturi de catre Ion Tiriac. Numai ca, in vreme ce Tiriac venise la intalnire cu un Mercedes de ultima generatie, Copos sosise cu un superb Trabant obosit pe care-l achizitionase cu 200 de dolari. “Premiul”, castigat destul de usor de catre fostul tenisman, n-a fost insa pe masura asteptarilor acestuia, motiv pentru care el i-a oferit lui George Copos o pereche superba de opinci pentru ca “presedintele Rapidului sa nu uite de unde a plecat”.

Dan Badea

Revista BILANŢ, Nr.3, Decembrie 2004