Hidroelectrica a castigat, zilele trecute, inca trei procese din cele intentate in urma cu patru ani de ”baietii destepti” din energie, doua dintre ele la Tribunalul Bucuresti si al treilea la Curtea de Apel. Cel de la Curtea de apel a fost solutionat in 1339 de zile desi, conform legii insolventei, trebuia finalizat in exact cinci zile.
Meritul ingenunchierii mafiotilor care au pagubit statul roman cu cateva miliarde de euro si intentioneaza s-o faca in continuare, ascunsi in spatele acelorasi privilegii mostenite de la golanii de partid si de stat care au controlat in mod direct
Hidroelectrica in perioada 1997-2011 (de la Tariceanu, via Dan Ioan Popescu, pana la Videanu si Udrea) este al grupului de avocati de la”Borza si Asociatii” si “Milos, Dumitru si Asociatii”, reprezentat cu maiestrie de ”fetele deștepte” Laura Gilcevescu si Simona Milos.
De partea cealalta, cei care i-au reprezentat si ii reprezinta mai departe pe destepti in toata aceasta cursa perversa provin de la casele de avocatura Casa de avocatura Schoenherr si Asociatii (Alpiq-uri) si Țuca, Zbârcea și Asociații (Energy Holding si ALRO).
Pe 12 februarie, judecatorul sindic de la Sectia a VII-a Civila a Tribunalului Bucuresti desemnat sa solutioneze dosarele Hidroelectrica, Vasile Fițigău, a respins contestatiile formulate de Alpiq Romindustries si ALRO in dosarele 36549/3/2012, respectiv 36781/3/2012, prin care cele doua societati ale caror contracte preferentiale de vanzare cumparare de energie incheiate cu Hidroelectrica au fost suspendate in 2012 ca urmare a aplicarii clauzei de forta majora si, deci, a diminuarii cantitatii de energie livrate tuturor partenerilor contractuali (evident, toti fiind privilegiati!, compania condusa pana atunci exclusiv de complicii penali ai ”baietilor destepti” si nescotand in anii anteriori nici macar un MW de energie pe proprie pe piata libera), au cerut inscrierea la masa credala cu sumele de 527,8 milioane lei (redusa ulterior la 450 milioane lei) respectiv 129,7 milioane lei.
Sigur, in aceste cazuri, ”desteptii” tip Buzaianu vor continua hartuirea companiei de stat la Curtea de Apel unde, după opinia mea, vor avea succes doar daca vor sti pe cine sa mai mituiasca asa incat sa nu fie saltati in grup de DNA, pentru ca altfel mi se pare imposibil sa mai aiba, ca pana acum, castig de cauza.
In celalalt caz, de la Curtea de Apel, un complet compus din trei judecatoare (Madalina Badea, Adina Corbos si Carmen Mihaela Negulescu) la fel de impartiale ca judecatorul Fițigău de la Tribunalul Bucuresti a respins definitiv opozitiile formulate de traderii de energie Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica, dupa ce dosarul a fost plimbat, ca la ping-pong, intre cele doua instanțe Tribunal-Curte de Apel-Tribunal-Curte de Apel.
Concret, ”ping-pong”-ul magistratilor cu dosarul Alpiq-urilor (Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie si Alpiq AG) intre Tribunal si Curtea de Apel este cel mai bine descris chiar de catre reprezentantii administratorului judiciar al Hidroelectrica, in ultimul comunicat de presa dat ieri publicitatii : ”Opozitia inregistrata la Tribunalul Bucuresti sub nr. 26502/3/2012 a fost initial respinsa ca lipsita de interes prin sentinta nr. 6218 pronuntata la data de 19.06.2013. Aceasta sentinta a fost casata de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 459 din 25.02.2014 a admis recursul sindicatului si traderilor si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucuresti. In rejudecare, Tribunalul Bucuresti prin sentinta civila 1440 din 11 februarie 2015 a respins ca neintemeiate opozitiile formulate de Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG si Sindicatul National Petrom Energie impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica din data de 20.06.2012. Totodata, Tribunalul a obligat oponentele Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie la cheltuieli de judecata in suma de 29.469,05 lei catre Hidroelectrica si in suma de 29.516,71 lei catre Fondul Proprietatea, care a intervenit in cauza in favoarea Hidroelectrica. Impotriva hotararii Tribunalului data in rejudecare au formulat recurs oponentele Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries, acesta fiind respins prin decizia civila 99 pronuntata joi, 18 februarie 2016. Opozitiile au fost astfel solutionate definitiv intr-un termen record de 1339 zile, in conditiile in care legea insolventei prevede ca acestea se vor solutiona intr-un termen de 5 zile!”.
Iata asadar ca, la patru ani de la declansarea celei mai ample operatiuni de hartuire in instanta a Hidroelectrica, “baietii destepti” Buzaianu (reprezentantul Energy Holding si al Alpiq-urilor), Machitski (ALRO), Tufan si Anastasescu (Elsid si Electrocarbon), care au muls statul roman de mai multe miliarde de euro, iar prejudiciul adus doar in perioada 2006-2012 depasind un miliard de euro, au inceput sa piarda, pe banda rulanta, atat la Tribunalul Bucuresti, cat si la Curtea de Apel, procesele deschise impotriva companiei de stat.
Au inceput sa apara, asadar, solutiile care confirma justetea masurii de denuntare, in anul 2012, a contractelor cu mafiotii ”destepti” de tip Buzaianu. In tot acest timp, armatele de avocati ale ”desteptilor” au folosit toate tertipurile juridice pentru a amana judecarea cauzelor.
Au invocat, pe rand, in fiecare dosar, expertize judiciare si extrajudiciare, obiectiuni la obiectiuni, obiectiuni la expertize, expertize la obiectiuni si obiectiuni la expertizele obiectiunilor, doar pentru a se calcula, parafrazand un fotbalist celebru, cat s-ar fi castigat daca nu s-ar fi pierdut, sau care a fost viteza apei la intrarea si la iesirea din lacurile de acumulare in functie de vectori perturbatori precum bataia vantului din Est in nopti cu luna plina si cum a influentat asta seceta din 2011-2012, ca sa nu mai vorbim de experti care se plagiau unul pe altul la fel ca ”doctorii” lui Oprea&Ponta dar care, in plus duhneau a spaga mai puternic decat Buzaianu a parfum rusesc, tertipuri atat de dragi avocatilor de la Casele de avocatura Schoenherr si Țuca, Zbârcea și Asociații.
Succesul “fetelor destepte” de la Hidroelectrica nu putea fi obtinut insa fara impartialitatea si profesionalismul dovedit deja de magistrati precum tânarul judecator sindic Vasile Fițigău, președintele completului de judecata de la Tribunalul București, sau precum cei din completul compus din judecatoarele Madalina Badea, Adina Corbos si Carmen Mihaela Negoescu de la Curtea de Apel Bucuresti.
Dosarele in care acum, dupa aproape 4 ani, se da castig de cauza Hidroelectrica, in defavoarea ”baietilor destepti”, au avut un traseu extrem de ciudat, anumite complete de judecata de la Tribunalul Bucuresti si de la Curtea de Apel favorizandu-i in mod ciudat pe profitorii de pe sârmele statului, protejati mai bine de un deceniu de politicienii corupti din guvernele Nastase, Tariceanu si Boc.
Am aratat in alta parte cum, dupa interventia de tip mafiot a lui Buzaianu pe langa magistrati, monitorizata de procurorii DNA si aflata deja in atentia acestora, o instanta de la Sectia a VI-a Civila a Tribunalului Bucuresti i-a dat castig de cauza mituitorului (refugiat din 2008, pentru protectie, in Elvetia), la foc automat, in trei dosare: 22864/3/2013 (parat Energy Holding), 22857/3/2013 (parat Alpiq Romenergie) si 22862/3/2013 (parat Alpiq Romindustries). Aici era vorba de dosare cu o miza de 1.662 milioane lei (375 milioane de euro), bani pe care compania de stat a vrut sa-i recupereze, prin instanta, de la grupul mafiot condus si reprezentat apoi de Nicolae (alias Nicolas) Buzaianu si ceilalti ca el. Atacate cu recurs la Curtea de Apel, in primul dintre dosare (22864/3/2013) instanta a ramas in pronuntare, in al doilea (22857/3/2013) a respins actiunea avocatilor Hidroelectrica, iar ultimul (22862/3/2013) se afla pe rol, cu termen pe 10 martie.
Alte trei procese (dosarele: 22062/3/2013 – Energy Holding solicita despagubiri de 1,047 miliarde lei , 22367/3/2013 – Alpiq Romenergie solicita despagubiri de 215.752.920,21 lei si 22371/3/2013 – Alpiq Romindustries solicita despagubiri de 398.615.235,65 lei), de care era interesat Buzaianu in perioada in care mituia magistrati, inca se afla pe rolul unui complet al sectiei a VII-a a Tribunalului Bucuresti, compus dintr-un judecator greu de corupt, dupa opinia mea, Vasile Fițigau.
Dupa cum se stie, in 2012, dupa invocarea de catre Hidroelectrica a clauzei de forta majora si denuntarea contractelor bilaterale incheiate cu”baietii destepti”, ca urmare a faptului ca ”in perioada octombrie 2011-decembrie 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu o seceta extrema, caracterizata prin cele mai mici debite inregistrate pe Dunare in ultimii 150 de ani si materializata printr-un minim istoric al productiei de energie electrica de doar 11,8 TWh in anul 2012”, ofensiva ”desteptilor” impotriva companiei de stat s-a declansat pe toate fronturile juridice posibile, armatele de avocati ale lui Buzaianu, partenerilor si complicilor lui actionand pe cel putin cinci directii: 1. contestatii la tabelul preliminar al creanțelor, prin care se solicita inscrierea la masa credala cu o suma totala de 1 miliard de lei, 2. actiuni in despagubire pentru denuntarea contractelor unilaterale in cuantum de 1,67 miliarde lei, 3. contestatii impotriva denuntarii contractelor bilaterale, 4. contestatii impotriva masurii de aplicare a clauzei de forta majora in contractele bilaterale si 5. opozitii impotriva hotararii de deschidere a insolventei.
In paralel, cum am amintit deja, mafiotul Buzaianu, care oficial afirma ca nu mai are nicio legatura cu firmele Energy Holding si Alpiq, a fost surprins de procurorii DNA folosind instrumente ale crimei organizate (mituire a unui judecator repartizat pe langa seful DIICOT, creare de grup infractional organizat) pentru a rezolva favorabil anumite dosare aflate pe rolul unor instante de la Tribunalul Bucuresti, dupa ce o mituise deja cu 5 milioane de euro, conform propriului autodenunt, pe Elena Udrea pentru a interveni la sefii Hidroelectrica ca sa prelungeasca, cu cativa ani mai devreme decat data la care expirau, contractele preivilegiate cu Hidroelectrica. Asta ar putea fi una dintre explicatiile la intrebarea de ce anumite dosare, favorabile Hiodroelectrica intr-o prima faza, au fost intoarse spre rejudecare, in recurs, de magistrati de la Curtea de Apel, primind apoi, dupa doi-trei ani de expertize-contraexpertize-obiectiuni-contraobiectiuni, din nou aceleasi solutii la Tribunal ca inainte de recuzare, intr-un fel de ping-pong cu dosarul jucat intre magistrati.
In acest moment, pe rolul sectiei VII Civila a Tribunalului Bucuresti mai sunt de solutionat, dupa zeci de amanari de termene la cererea avocatilor baietilor odata ”deștepti” pe motiv de expertize-contraexpertize-obiecțiuni la expertize-expertize la obiecțiuni, zece dosare repartizate astfel:
- cinci dosare din categoria contestatiilor la tabelul preliminar, contestatoare fiind Energy Holding (pretentii de 91,1 mil.lei), Alpiq Romenergie (295,6 mil. Lei), Elsid Titu (13 mil. lei), Electrocarbon (18,1 mil lei) si EFT AG (11,3 mil. lei);
- o contestatie formulata impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare cumparare energie electrica de catre administratorul judiciar, formulata de Andrytz Hydro GmbH Viena;
- o contestatie impotriva masurii da aplicare a cauzei de forta majora in contractele bilaterale in 2012, formulata de Alro SA și
- trei actiuni in despagubire formulate de traderi impotriva Hidroelectrica, astfel: Alpiq Romindustries solicita daune de 398,6 milioane lei, Alpiq Romenrgie 215,7 mil. lei si Energy Holding 1047 milioane lei, asadar despagubiri totale din partea grupului ”desteptului” Buzaianu de 1662 milioane lei!
Iata, mai jos, situatia dosarelor Hidroelectrica aflate pe rolul diferitelor instante in prima jumatate a lunii decembrie 2015, asupra careia au intervenit modificarile prezentate deja:
Situatia litigiilor.
Litigiile generate de procedura insolventei pot fi grupate in doua diviziuni principale, prima cunoscand si subdiviziuni, dupa cum urmeaza:
- Contestatii in procedura insolventei:
(i) Contestatii formulate impotriva Tabelului preliminar al creantelor;
(ii) Contestatii formulate impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare-cumparare a energiei electrice de catre administratorul judiciar.
(iii)Contestatii impotriva masurii de aplicare a clauzei de forta majora in contractele bilaterale in anul 2012.
(iv)Opozitii impotriva hotararii pronuntata in data de 20.06.2012 prin care a fost deschisa procedura insolventei
- Actiuni in despagubiri impotriva unor traderi de energie electrica sau formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.
- Contestatii in procedura insolventei.
Contestatiile formulate impotriva Tabelului preliminar de creante.
(i) Contestatia formulata de Alpiq Romindustries SRL.
Alpiq Romindustries este si unul dintre traderii de energie ale caror contracte bilaterale de vanzare a energiei electrice au fost denuntate, astfel ca suma pentru care a solicitat inscrierea la masa credala are si o componenta de despagubiri pentru denuntare.
Alpiq Romindustries a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 449.900.015,68 lei, reprezentand (i) despagubiri pentru nelivrarea intregii cantitati contractate in anul 2011, ca efect al invocarii clauzei de forta majora si (ii) despagubiri pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar. Mentionam ca Initial suma solicitata a fost in cuantum de 527.790.918,03 lei, aceasta fiind redusa de catre Alpiq Romindustries printr-o precizare de actiune.
Contestatia a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a Civila sub nr. 36549/3/2012 iar prin sentinta nr. 5558/05.06.2013 a fost respinsa ca inadmisibila.
Recursul Alpiq impotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia civila nr. 463/25.02.2014 a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond.
Urmatorul termen de judecata in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
(ii) Contestatia formulata de Alpiq Romenergie SRL.
Contestatorul este de asemenea unul dintre traderii de energie ale caror contracte bilaterale de vanzare a energiei electrice au fost denuntate, astfel ca suma pentru care a solicitat inscrierea la masa credala are si componenta de despagubiri pentru denuntare.
Alpiq Romenergie a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 295.589.881,51 lei, reprezentand (i) despagubiri pentru nelivrarea intregii cantitati contractate in anul 2011, ca efect al invocarii clauzei de forta majora si (ii) despagubiri pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar. Mentionam ca, initial, suma solicitata a fost in cuantum de 719.152.974,30 lei, aceasta fiind redusa de catre Alpiq Romenergie printr-o precizare de actiune.
Contestatia a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a Civila sub nr. 36546/3/2012 iar prin sentinta nr. 3788/10.04.2013 a fost respinsa ca inadmisibila.
Recursul Alpiq impotriva acestei sentinte a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia 1027/16.04.2014, instanta constatand nulitatea completarii motivelor de recurs formulate de Alpiq (vizand anularea unor incheieri din dosarul de fond), insa admitand recursul pentru motivele formulate initial, sentinta fiind casata si cauza trimisa spre rejudecare instantei de fond.
Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
(iii)Contestatia formulata de Energy Holding.
Energy Holding a solicitat inscrierea in Tabelul preliminar al creantelor cu suma de 91.137.692,26 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica prevazuta in contract pentru anul 2011, an in care datorita secetei accentuate Hidroelectrica a invocat clauza de forta majora si a redus cantitatile livrate in toate contractele bilaterale.
Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere in tabel, masura fiind contestata de Energy Holding in cadrul dosarului nr. 36545/3/2012.
Prin sentinta nr. 3757/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Energy Holding impotriva sentintei susmentionate a fost admis de Curtea de Apel prin decizia civila nr. 643/12.03.2014, sentinta fiind casata si cauza trimisa spre rejudecare. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
(iv)Contestatia formulata de Termoelectrica S.A.
Termoelectrica a formulat declaratie de creanta admisa in parte de administratorul judiciar, care a respins la inscriere suma de 9.336.477,76 lei solicitata de Termoelectrica cu titlu de penalitati contractuale.
Contestatia Termoelectrica impotriva tabelului preliminar a fost admisa de judecatorul sindic, care prin sentinta nr. 1150/06.02.2013 pronuntata in dosarul nr. 36561/3/2012 a dispus inscrierea creantei sub conditie suspensiva.
Recursul declarat de administratorul judiciar a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 456/25.02.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare.
La termenul de judecata din data de 29.04.2015 instanta a ramas in pronuntare asupra fondului cauzei, aceasta fiind amanata succesiv pentru 6, 13 si 20 mai 2015, cand instanta a admis cererea Hidroelectrica de repunere pe rol a cauzei pentru a se pune in discutie hotararea Comisiei Europene prin care derularea contractului cu Termoelectrica a fost declarata ajutor de stat.
La termenul de judecata din data de 02.12.2015 instanta a ramas in pronuntare. Pronuntarea a fost amanata o saptamana.
(v) Contestatia formulata de Elsid Titu SA.
Elsid a formulat declaratie de creanta pentru suma de 13.026.661 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.
Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Elsid in fata judecatorului sindic in cadrul dosarului nr. 36861/3/2012.
Prin sentinta nr. 3806/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.
Recursul Elsid impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 456/25.02.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 13.01.2016.
(vi)Contestatia formulata de Electrocarbon SA.
Electrocarbon a formulat declaratie de creanta pentru suma de 18.074.422 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.
Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Electrocarbon in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 36857/3/2012.
Prin sentinta nr. 3754/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.
Recursul Electrocarbon impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 889/04.04.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
(vii) Contestatia formulata de Alro SA Slatina.
Alro a formulat declaratie de creanta pentru suma de 129.664.792,20 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.
Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de Alro in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 36781/3/2012.
Prin sentinta nr. 3789/10.04.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.
Recursul Alro impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 464/25.02.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
(viii) Contestatia formulata de EFT AG.
EFT a formulat declaratie de creanta pentru suma de 11.287.478,89 lei reprezentand prejudiciu pentru neexecutarea de catre Hidroelectrica a obligatiei de a livra intreaga cantitate de energie electrica pentru anul 2011, datorita activarii clauzei de forta majora motivat de seceta accentuata.
Administratorul judiciar a respins cererea de inscriere, masura fiind contestata de EFT in fata judecatorului sindic, in cadrul dosarului nr. 37379/3/2012.
Prin sentinta nr. 1151/06.02.2013 Tribunalul Bucuresti a respins contestatia ca inadmisibila.
Recursul EFT impotriva sentintei mentionate a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 644/12.03.2014 a casat sentinta si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 27.01.2016.
(ix)Contestatia formulata de Andritz Hydro GMBh Ravensburg.
Andritz a formulat cerere de inscriere la masa credala pentru creante aferente lucrarilor efectuate conform contractelor in vigoare. Cererea a fost admisa in parte, administratorul judiciar respingand cererea pentru suma de 846.403,35 lei considerand ca aceasta suma nu este datorata de Hidroelectrica.
Contestatia Andritz a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 37358/3/2012, fiind respinsa ca neintemeiata prin sentinta civila nr. 1405/13.02.2013.
Recursul Andritz a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia civila nr. 839/25.03.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
Contestatii formulate impotriva masurii denuntarii unor contracte de vanzare-cumparare a energiei electrice de catre administratorul judiciar.
(i) Contestatia formulata de Alpiq Romindustries.
Constatand ca debitoarea inregistreaza prejudicii din executarea contractului de vanzare a energiei electrice incheiat cu acest trader, administratorul judiciar a dispus denuntarea contractului, in temeiul art. 86 din Legea insolventei, cu efect de la 01.08.2012.
Impotriva masurii denuntarii Alpiq Romindustries a formulat contestatie, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 31379/3/2012.
Prin sentinta civila nr. 5557/05.06.2013 judecatorul sindic a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Alpiq Romindustries a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia civila nr. 461/25.02.2014, prin care s-a dispus casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond.
La termenul de judecata din data de 13.05.2015 instanta a ramas in pronuntare si a amanat pronuntarea pana la data de 05.06.2015 cand prin sentinta nr. 5323 a respins pe fond contestatia ca neintemeiata.
Solutia poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.
(ii) Contestatia formulata de Energy Holding.
In mod similar contractului mai sus referit, si in privinta contractului incheiat cu acest trader administratorul judiciar a constatat ca aduce pierderi averii debitoarei, motiv pentru care a dispus denuntarea cu efect de la 01.08.2012.
Impotriva masurii denuntarii Energy Holding a formulat contestatie, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 29713/3/2012.
Prin sentinta civila nr. 5355/29.05.2013 judecatorul sindic a respins contestatia ca inadmisibila. Recursul Energy Holding a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia civila nr. 729/20.03.2014, prin care s-a dispus casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond.
Prin sentinta civila nr. 43/06.01.2015 pronuntata pe fond in rejudecare, Tribunalul
Bucuresti a respins contestatia ca neintemeiata.
Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.
Prin decizia civila nr. 705/12.11.2015 instanta a respins ca nefondat recursul declarat de Energy Holding, obligand-o la plata cheltuielilor de judecata in suma de 29.293,07 lei. Solutia este irevocabila.
(iii)Contestatia formulata de Andritz Hydro GMBh Viena.
Analizand relatia contractuala dintre Andritz si Hidroelectrica nascuta in baza contractului-cadru nr. 2I/50765 din 09.11.2001 si constatand ca in baza acestui contract cadru au fost incheiate acorduri subsecvente si independente materializate in Amendamentele nr. 4/05.12.2002 respectiv
6/26.03.2003, Amendamente care nu au fost niciodata executate de Andritz insa in temeiul carora Hidroelectrica achitase un avans consistent, administratorul judiciar a dispus denuntarea acestora.
Impotriva masurii denuntarii Andritz a formulat contestatie, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 4697/3/2013. Prin sentinta nr. 5561/05.06.2013 Tribunalul a respins contestatia ca neintemeiata. Recursul Andritz impotriva acestei sentinte a fost admis prin decizia Curtii de Apel nr. 731/20.03.2014, prin care a fost casata sentinta si cauza trimisa spre rejudecare. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 16.12.2015.
Contestatii impotriva masurii de aplicare a clauzei de forta majora in contractele bilaterale in anul 2012.
(i) Contestatia formulata de Alro SA Slatina.
In anul 2012 managementul Hidroelectrica a decis aplicarea clauzei de forta majora in contractele bilaterale, datorita scaderii drastice a productiei pe fondul secetei intense. Masura a fost contrasemnata de administratorul judiciar.
Alro a contestat masura aplicarii clauzei de forta majora la judecatorul sindic, care prin sentinta nr. 4394/24.04.2013 pronuntata in dosarul nr. 31569/3/2012 a respins ca inadmisibila contestatia.
Recursul Alro impotriva sentintei a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr.
462/25.02.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond. Urmatorul termen in fata instantei de fond in rejudecare a fost fixat la data de 27.01.2016. (ii) Contestatia formulata de Elsid Titu SA.
Elsid Titu SA este unul dintre traderii ale caror contracte au fost afectate de aplicarea clauzei de forta majora in anul 2012 de catre managementul Hidroelectrica, formuland de asemenea contestatie impotriva acestei masuri.
Ca si Alro SA, Elsid a contestat masura aplicarii clauzei de forta majora la judecatorul sindic, care prin sentinta nr. 4393/24.04.2013 pronuntata in dosarul nr. 31833/3/2012 a respins ca inadmisibila contestatia.
Recursul Elsid impotriva sentintei a fost a fost admis de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 1026/16.04.2014 a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond.
Prin sentinta civila nr. 1443/11.02.2015 pronuntata pe fond in rejudecare, Tribunalul
Bucuresti a respins contestatia ca neintemeiata.
Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.
Prin decizia civila nr. 706/12.11.2015 instanta a respins recursul Elsid ca nefondat, obligand Elsid si la plata de cheltuieli de judecata in suma de 29.293,07 lei.
Opozitiile impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei.
Impotriva hotararii pronuntata de Tribunalul Bucuresti la data de 20.06.2012 in dosarul nr.
22456/3/2012, prin care a fost deschisa procedura insolventei, au formulat opozitie traderii Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG, respectiv Sindicatul Hidroelectrica Hidrosind si federatia Sindicatul National Petrom Energie.
Opozitiile au fost inregistrate pe rolul Tribunalului Bucuresti si au fost conexate in cadrul dosarului nr. 26502/3/2012.
Prin sentinta nr. 6218/19.06.2013 Tribunalul a admis exceptia lipsei de interes, invocata din oficiu, motivata pe stadiul avansat al procedurii insolventei.
Recursul traderilor mentionati precum si al Sindicatelor a fost admis de Curtea de Apel prin decizia civila nr. 459/25.02.2014, instanta dispunand casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin sentinta civila nr. 1440/11.02.2015 pronuntata pe fond in rejudecare, Tribunalul Bucuresti a respins toate opozitiile ca neintemeiate si a obligat oponentii la plata cheltuielilor de judecata avansate de catre Hidroelectrica.
Solutia a fost atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti, urmatorul termen in recurs fiind stabilit pentru data de 14.01.2016.
- Actiuni in despagubiri impotriva unor traderi de energie electrica sau formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.
Actiuni formulate de traderi impotriva Hidroelectrica.
(i) Actiunea formulata de Alpiq Romindustries.
Acest trader a formulat actiune in despagubiri intemeiata pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei prin care a solicitat obligarea Hidroelectrica la plata sumei de 398.615.235,65 lei cu titlu de daune pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar.
Mentionam ca sume cu acelasi titlu au fost solicitate de acest trader si prin intermediul contestatiei la tabelul preliminar.
Actiunea este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22371/3/2013 si are termen de judecata la data de 27.01.2016.
(ii) Actiunea formulata de Alpiq Romenergie.
Similar situatiei anterior descrise, traderul a formulat de asemenea actiune in despagubiri intemeiata pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei prin care a solicitat obligarea Hidroelectrica la plata sumei de 215.752.920,21 lei cu titlu de daune pentru denuntarea contractului de catre administratorul judiciar.
Si acest trader a solicitat sume cu acelasi titlu si pe calea contestatiei la tabelul preliminar.
Actiunea este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22367/3/2013 si are termen de judecata la data de 16.12.2015.
(iii)Actiunea formulata de Energy Holding.
Energy Holding a formulat o actiune similara in despagubiri pentru suma de 1.047.308.908,79 lei, intemeiata tot pe dispozitiile art. 86 alin. (2) din Legea insolventei.
Cauza este inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22062/3/2013 si are termen de judecata la data de 27.01.2016, acordat pentru efectuarea expertizei contabile.
Actiuni formulate de Hidroelectrica impotriva traderilor de energie.
(i) Actiunea formulata impotriva Alpiq Romindustries.
Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Alpiq Romindustries la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.
Actiunea a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22862/3/2013, fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 1598/01.04.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.
Impotriva solutiei a fost declarat apel motivat in termenul legal. Urmatorul termen de judecata in apel a fost fixat pentru data de 14.01.2016.
(ii) Actiunea formulata impotriva Alpiq Romenergie.
Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Alpiq Romenergie la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.
Actiunea a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22857/3/2013 fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 2981/11.06.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.
Impotriva sentinte a fost declarat apel motivat in termenul legal. Prin decizia civila nr.
1454/05.10.2015 Curtea de Apel Bucuresti a respins ambele apeluri ca nefondate.
(iii)Actiunea formulata impotriva Energy Holding.
Hidroelectrica a solicitat prin actiune obligarea Energy Holding la plata de despagubiri pentru refuzul de a renegocia cu buna credinta pretul energiei electrice, refuz datorita caruia Hidroelectrica a inregistrat prejudicii egale cu diferenta dintre pretul practicat in pietele de energie electrica, si pretul contractual.
Actiunea a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti sub nr. 22864/3/2013 fiind solutionata de instanta prin sentinta civila nr. 3443/02.07.2014 prin care actiunea precizata a fost respinsa ca neintemeiata.
Impotriva solutiei a fost declarat apel in termenul legal. Inca nu a fost fixat termenul de judecata in apel.
Litigiile care nu sunt generate in mod direct de procedura de insolventa a Hidroelectrica si pe care le descriem pentru o privire completa asupra tuturor informatiilor relevante in procedura, sunt doua si anume litigiul pornit de Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH impotriva Hidroelectrica pentru sume aferente lucrarilor la AHE Bumbesti – Livezeni, respectiv litigiul fiscal cu ANAF pentru sumele inscrise in Raportul de Inspectie Fiscala din data de 21.01.2014.
Litigiul cu Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH.
Acest litigiu a fost generat de refuzul Hidroelectrica, intemeiat pe legislatia speciala a achizitiilor publice, de a incheia un act aditional la contractul de achizitie publica lucrari 21DI/16.01.2004 pentru lucrarile suplimentare efectuate de Asocierea Hidroconstructia – Romelectro – ISPH la constructia AHE Bumbesti – Livezeni. Motivul refuzului a fost acela ca, potrivit OUG nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, lucrarile suplimentare care nu aveau un caracter absolut imprevizibil la momentul incheierii contractului trebuie atribuite dupa o noua procedura de atribuire, nefiind permisa demararea cu contractorul a procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.
Avand in vedere faptul ca, pentru lucrarile suplimentare efectuate intre 2010 si 2013 nu a fost parcursa procedura legala de achizitie, Hidroelectrica nu a incheiat un act aditional cu Asocierea pentru decontarea acestora, cu atat mai mult cu cat cantitatea efectiva de lucrari nu a fost integral agreata.
Pentru considerentele ce preced, Asocierea a formulat cerere de chemare in judecata la Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Bucuresti, prin care a solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la Contractul de lucrari si obligarea Hidroelectrica la plata sumei totale de 88.441.174,2 lei, compusa din (i) 68.016.774,59 lei lucrari suplimentare efectuate in perioada 2010 – 2013 si (ii) 20.424.399,61 lei alte despagubiri.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Sectiei a II-a a Tribunalului sub nr. 40314/3/2013.
La termenul de judecata din data de 21.04.2015, instanta a disjuns capatul de cerere avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la Contractul de lucrari, pentru care si-a retinut competenta si a continuat judecata, respectiv a admis exceptia necompetentei functionale a Sectiei a II-a a Tribunalului, pentru capetele de cerere avand ca obiect pretentii, invocata de catre Hidroelectrica.
Toate capetele de cerere avand ca obiect pretentii, disjunse coform celor aratate mai sus, au fost inregistrate pe rolul Sectiei a VII-a a Tribunalului Bucuresti sub nr. 16919/3/2015*.
In dosarul nr. 40314/3/2013 (avand ca obiect capatul de cerere prin care se solicita pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act aditional la contract), Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Civila a pronuntat sentinta civila nr. 8350/24.11.2015 prin care instanta a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de Hidroelectrica, si a respins actiunea pe acest considerent. Solutia este supusa apelului la Curtea de Apel Bucuresti.
In ceea ce priveste trimiterea cererilor de pretentii spre solutionare judecatorului sindic acesta este un fapt pozitiv, intrucat in opinia noastra sumele aferente lucrarilor efectuate pana la momentul deschiderii procedurii insolventei nu mai pot fi solicitate, nefiind cerute si inscrise in Tabelul preliminar. Ca atare, in privinta acestora consideram ca a operat decaderea conform art. 76 din Legea nr. 85/2006 si in mod evident indreptatit si cel mai in masura sa aplice aceasta sanctiune este in principal judecatorul sindic, familiarizat cu Legea insolventei. Sanctiunea decaderii ar afecta astfel mai mult de jumatate din sumele pretinse de Asociere.
In acest dosar – 16919/3/2015* – pe care urmeaza sa il solutioneze judecatorul sindic, la termenul de judecata din data de 02.12.2015 reclamanta a formulat cerere de recuzare a instantei. Urmeaza sa fie solutionata aceasta cerere si sa fie acordat apoi un alt termen de judecata.
Litigiul cu ANAF.
La data de 21.01.2014 ANAF – DGAMC a emis Raportul de inspectie fiscala nr. F-MC 7 si Decizia de impunere nr. F-MC 851 prin care au fost stabilite obligatii fiscale suplimentare de plata in suma de 232.519.889 lei.
Inspectia fiscala care s-a finalizat cu RIF si Decizia de impunere a fost initiata in procedura insolventei, respectiv la data de 09.08.2012 si finalizata in perioada de dupa inchiderea procedurii prin Sentinta insa anterior casarii acesteia de catre Curtea de Apel, respectiv la data de 21.01.2014.
Obiectul controlului a constat in verificarea pentru perioada 01.01.2007 – 30.06.2012 a ansamblului declaratiilor fiscale si operatiunilor relevante pentru impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri datorate bugetului general consolidat al statului, verificarea modului de conformare fiscala, verificarea modului de organizare si conducere a evidentei fiscale si contabile. Strict in ceea ce priveste impozitul pe profit, verificarea a acoperit perioada 01.01.2006 – 20.06.2013.
Mentionam ca sumele cu care ANAF – DGAMC a solicitat si a fost inscrisa in Tabelul preliminar si definitiv nu sunt cele stabilite prin Decizia de impunere, sumele incluse in tabelul preliminar avandu-si izvorul in evenimente complet separate ca si obiect sau desfasurare in timp fata de cele verificate in timpul controlului si care s-au aflat la baza deciziei de impunere.
De asemenea, mentionam ca suma din Decizia de impunere s-a diminuat ca urmare a admiterii partiale de catre ANAF a contestatiei formulate de Hidroelectrica impotriva Deciziei de impunere, in acest moment suma totala inscrisa in Decizia de impunere fiind de 214.385.212 lei.
Impotriva deciziei de solutionare a contestatiei Hidroelectrica a formulat actiune in contencios administrativ, aceasta fiind in stadiul de draft final si urmand a fi depusa la Curtea de Apel Bucuresti.
In cadrul dosarului de insolventa ANAF a formulat de asemenea si o cerere de plata, intemeiata pe dispozitiile art. 64 din Legea nr. 85/2006, pretinzand ca ar detine asadar o creanta curenta, nascuta in timpul procedurii pe considerentul formal ca Decizia de impunere a fost emisa in timpul procedurii insolventei.
Administratorul judiciar a respins cererea de plata, invocand decaderea ANAF din dreptul de a invoca sau valorifica un drept de creanta nedeclarat in termenul legal la masa credala, conform art. 76 si 137 din Legea nr. 85/2006.
Impotriva masurii administratorului judiciar ANAF a formulat contestatie, inregistrata sub nr. 22456/3/2012*/a1.
Prin sentinta civila nr. 6458/17.07.2015 pronuntata in dosarul mentionat instanta a respins contestaţia formulată de creditoarea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva măsurii administratorului judiciar al debitoarei Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale HIDROELECTRICA SA de respingere a cererii de plată a creanţei curente prin raportul de activitate publicat în BPI nr. 1310/22.01.2015 ca neîntemeiată. Solutia poate fi atacata cu recurs în 7 zile de la comunicare.
Practic, prin aceasta solutie, instanta a validat masura administratorului judiciar de refuz la plata a sumei cuprinsa in Decizia de impunere si a constatat ca ANAF este decazuta din orice drept cu privire la acea creanta, inclusiv dreptul de a solicita suma respectiva dupa inchiderea procedurii insolventei.
In mod implicit instanta a validat rationamentul administratorului judiciar potrivit caruia creantele stabilite prin Decizia de impunere sunt neindoielnic anterioare deschiderii procedurii si trebuiau inscrise la masa credala chiar daca nu erau stabilite printr-un titlu, conform art. 64 alin. (3) din Legea 85/2006.
Neinscrierea in tabel a oricaror creante anterioare deschiderii procedurii este sanctionata cu decaderea, sanctiune care, spre deosebire de prescriptie, implica disparitia dreptului din patrimoniul titularului (in cazul prescriptiei dreptul ramane, insa el nu mai este asigurat prin mecanismele coercitive ale statului). Asadar, din aceasta perspectiva, ANAF nu mai detine o creanta impotriva Hidroelectrica de la expirarea termenului de formulare a declaratiei de creanta pentru toate sumele din Decizia de impunere, concluzie validata de instanta prin sentinta mentionata mai sus (nr. 6458/17.07.2015).
Dan Badea