Escrocheriile pseudosindicalistului Vasile Lincu

Categorie: BlogrollJustitie

Vasile Lincu (foto:evz.ro)

Vasile Lincu (foto:evz.ro)

Ultima diversiune politico-mediatică de proporţii, supranumită „tabla de şah“ a corupţiei din vămi, a fost lansată de liderul penal al sindicatului vameşilor şi poliţiştilor, Vasile Lincu, pentru a abate atenţia de la ilegalităţile săvårşite de el în ultimii şase ani, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pentru a minimaliza meritele autorităţilor în declanşarea uriaşei  operaţiuni anticorupţie din vămile romåneşti. Că avem de-a face cu un escroc au confirmat-o nu numai  psihiatrii, care i-au analizat comportamentul public, dar şi televiziunile mogulilor care, chemate să afle în direct cine este „regina“ corupţiei, au aflat doar că Vasile Blaga a fost şef de vamă la începutul anilor 1990. Vreme de o lună de zile presa romånească a jucat şah pe tabla lui Lincu, asiguråndu-i acestuia o vizibilitate suficient de mare pentru ca procurorii care declanşaseră deja, de anul trecut, urmărirea penală împotriva lui, să slăbească strånsoarea sau să poată fi acuzaţi că acţionează la comandă politică.

Astfel, alături de alţi doi membri în conducerea Pro Lex, Vasile Lincu este urmărit penal în dosarul nr. 1299/P/2010 instrumentat de procurori din cadrul Secţiei de Urmărire penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe langă ÎCCJ. El este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi fals intelectual, frauda ridicåndu-se la aproximativ 12 miliarde de lei. Asta până acum, pentru că documente extrem de importante descoperite de noi, pe care le publicăm integral în ediţia online a cotidianului „Curentul“, arată că procurorii trebuie să extindă urmărirea penală asupra infractorului Vasile Lincu şi pentru perioada 2005-2008, cånd a semnat ilegal numeroase documente oficiale fie ca director al Direcţiei Resurse Umane, Organizare generală şi Învăţămånt din Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), fie ca lider al sindicatului ROMVAM transformat ulterior, în iulie 2005, în Pro Lex.

Documentele intrate în posesia noastră n-au putut fi cercetate de anchetatorii din subordinea procurorului-şef Marius Iacob deoarece ele au dispărut din ANV, fiind  sustrase şi ascunse chiar de Vasile Lincu în perioada în care a ocupat temporar funcţia de director Resurse Umane din ANV. Ele probează fără tăgadă că Lincu a încălcat legea în mod premeditat, ocupând în acelaşi timp cu funcţia de lider sindical o funcţie publică de conducere în ANV. Înainte de a prezenta, concret, conţinutul documentelor care, după ce vor intra în posesia anchetatorilor, vor atrage noi capete de acuzare împotriva lui Vasile Lincu, prezentăm pe scurt esenţa ilegalităţilor comise de acesta începând de la sfârşitul anului 2004. Astfel, pentru că beneficia de sprijinul lui Tudor Tănăsescu (fost director general al ANV şi apoi secretar de stat la Autoritatea Naţională de Control din ANV), dar şi de al lui Ion Stoica (fost director adjunct al ANV), Vasile Lincu a fost numit temporar, în noiembrie 2004, în fruntea Direcţiei Resurse Umane, Organizare Generală şi Învăţământ din ANV.

Numai că, fiind lider al Sindicatului Naţional Vamal „Romvam“, el trebuia să demisioneze din această funcţie pentru a putea fi numit într-o funcţie publică de conducere. Iniţial, Vasile Lincu s-a autosuspendat din funcţia sindicală, refuzând să-şi dea demisia, iar secretarul de stat Tudor Tănăsescu a încercat în două rânduri să-l determine pe şeful Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Romeo Paul Postelnicu, să încalce legea şi să avizeze numirea protejatului PSD în funcţia de director Resurse Umane de la ANV. Numai că şeful ANFP a refuzat categoric să facă acest compromis, fapt care l-a determinat pe Vasile Lincu, în decembrie 2004, să demisioneze din fruntea „Romvam“. Demisia a fost însă formală deoarece, pentru a fi reală, ea trebuia să fie înregistrată la Judecătoria Sector 2, în Registrul Special al Sindicatelor, fapt care nu s-a produs vreodată, acesta fiind un element de bază al premeditării falsurilor în acte publice care au însoţit acest gest. Revenind, după o nouă cerere adresată ANFP de către Tudor Tănăsescu, însoţită de demisia formală semnată de Vasile Lincu, şeful ANFP avizează, în a doua jumătate a lui ianuarie 2005, numirea temporară, pentru 6 luni, a fostului lider sindical în funcţia de director.

Ulterior, la sfârşitul lui iunie 2005, acelaşi Vasile Lincu se adresează Judecătoriei Sector 2, în calitate de „reprezentant legal“ al sindicatului „Romvam“, fără să existe, atenţie!, nicio dovadă a realegerii sale în funcţie, şi cere schimbarea denumirii sindicatului în „Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex“. Neavând cunoştinţă de faptul că Vasile Lincu era un impostor, pentru că, de drept, nu mai era lider sindical, el semnând ilegal documente în numele „Romvam“, instanţa a admis modificările cerute de el. Ca să-şi poată continua nestingherit activitatea de lider sindical al Pro Lex, Vasile Lincu a înţeles aşadar că trebuie să şteargă urmele demisiei sale oficiale din fruntea sindicatului, motiv pentru care a sustras toate documentele referitoare la numirea sa, din arhiva ANV. Asta l-a făcut să doarmă liniştit până astăzi, uitând că documentele sustrase de el de la ANV se găseau şi la ANFP. Dovada că el nu şi-a înregistrat oficial demisia provine chiar de la Judecătoria Sector 2, care informează că Vasile Lincu figurează legal ca preşedinte al sindicatului Pro Lex în perioada 2004-2008, fără întrerupere.

Astfel, Lincu este infractor indiferent de realitatea demisiei sale. Dacă demisia sa a fost reală, atunci el a semnat ilegal, în toată perioada 2005-2008, documentele referitoare la sindicatul Pro Lex şi a încasat ilegal indemnizaţiile cuvenite liderului sindical, beneficiind şi de celelalte drepturi conferite de această funcţie, iar dacă demisia sa a fost formală, atunci el a ocupat ilegal, printr-un fals comis cu premeditare, funcţia de director al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. Iată de ce suntem convinşi că documentele pe care le prezentăm astăzi vor duce la extinderea cercetării penale pentru infractorul specializat în şah pe buza televizorului. Prezentăm mai jos, cronologic, povestea demisiei controlate a lui Vasile Lincu, singurul sindicalist care a reuşit să fie, în acelaşi timp, şi director în instituţia din care făcea parte. Tradus în limbajul şahist, Lincu este cel care, chiar dacă doar pentru şase luni, a fost „regina“ din vămi, singura piesă de pe tabla de şah care acţionează şi ca „pion“ (vameş), şi ca „nebun“ (lider sindical), şi ca „turn“ (şef ANV).

Cronologia infracţiunii

Iată mai jos, prezentat cronologic, conţinutul documentelor care probează cele de mai sus:

31 martie 2004: Judecătoria Sectorului 2 acordă personalitate juridică Sindicatului Naţional Vamal „Romvam“, condus de Vasile Lincu.
17 noiembrie 2004: Pentru că a fost numit director al Direcţiei Resurse Umane, Organizare Generală şi Învăţământ din Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), consilierul juridic Vasile Lincu se autosuspendă din funcţia de preşedinte al „Romvam“ şi cere conducerii sindicatului să informeze ANV cu privire la această decizie.
22 noiembrie 2004: Decizia de autosuspendare a lui Vasile Lincu este trimisă conducerii ANV. În aceeaşi zi, Autoritatea Naţională de Control din cadrul ANV solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) avizarea promovării temporare în diverse funcţii a patru persoane, printre care şi a lui Vasile Lincu în funcţia de director la Direcţia Resurse Umane. Adresa este înregistrată la ANFP două zile mai tårziu, adică în data de 24 noiembrie.
8 decembrie 2004: ANFP refuză avizarea promovării temporare a lui Vasile Lincu în funcţia de director pentru că, pe de o parte, nu poate aviza retroactiv (în decembrie) o decizie (din noiembrie), iar pe de altă parte, conform legii, sindicalistul ar fi trebuit să demisioneze din funcţia de lider sindical pentru a putea fi numit într-o funcţie publică de execuţie. „Vă învederăm faptul că solicitarea de către Autoritatea Naţională a Vămilor a avizului este de natură a obliga instituţia noastră a acorda un aviz cu caracter retroactiv, întrucåt numărul de înregistrare la ANV poartă data de 22.11.2004, iar la ANFP data de 24.11.2004, cu privire la domnul Lincu Vasile, pentru care solicitaţi un aviz de promovare cu caracter temporar pentru perioada 17.11 – 31.12.2004. Mai mult, din evidenţele ANFP rezultă că domnul Lincu Vasile este preşedintele unei organizaţii sindicale. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, cu modificările aduse prin Legea nr.344/2004, pentru a aviza promovarea cu caracter temporar, trebuie să ne înaintaţi şi opţiunea prevăzută de lege. Întrucåt documentaţia înaintată nu corespunde prevederilor legale, nu putem aviza promovarea cu caracter temporar a domnului Lincu Vasile în funcţia publică de conducere vacantă de director la Direcţia Resurse Umane, Organizare Generală şi Învăţămånt“ – informează ANFP.
13 decembrie 2004: Tudor Tănăsescu, secretar de stat la Autoritatea Naţională de Control din ANV, insistă pe långă conducerea ANFP, trimiţånd o nouă solicitare pentru numirea temporară a lui Vasile Lincu în funcţia de director. Reprezentant al PSD, fost director general al Direcţiei Generale a Vămilor (2003-2004) şi viitor vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor (2005-2007), iar apoi prefect din partea PSD al judeţului Giurgiu (2009), Tănăsescu forţează încălcarea legii de către conducerea ANFP pentru amicul Lincu.
19 decembrie 2004: Vasile Lincu demisionează formal din funcţia de preşedinte al sindicatului „Romvam“.

22 decembrie 2004: Preşedintele ANFP îi trimite secretarului de stat Tănăsescu un nou răspuns negativ la solicitarea referitoare la promovarea în funcţie a lui Vasile Lincu. De această dată însă, răspunsul este mai explicit, ca să priceapă şi Tănăsescu. „În conformitate cu prevederile Legii (…) funcţionarul public de conducere care este ales în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, să opteze pentru una din cele două funcţii. Pentru îndeplinirea condiţiilor legale în vederea promovării într-o funcţie publică de conducere, în situaţia dată, legiuitorul a prevăzut în situaţia în care funcţionarul public optează pentru a desfăşura o activitate pe linie sindicală, să se suspende din funcţia publică. În situaţia în care optează pentru funcţia publică de conducere, nu se poate suspenda din activitatea sindicală, ci trebuie să demisioneze din funcţia de conducere din cadrul organizaţiei sindicale respective“.

30 decembrie 2004: ANV trimite a treia solicitare privind avizarea numirii lui Lincu în funcţia de director la Direcţia Resurse Umane.
21 ianuarie 2005: Demisia lui Vasile Lincu este înregistrată la ANFP. În aceeaşi zi el primeşte aviz favorabil pentru „exercitarea cu caracter temporar (6 luni)“ a funcţiei de director la Direcţia Resurse Umane din cadrul ANV.

30 iunie 2005: Vasile Lincu, în calitate de „reprezentant legal“ al sindicatului Romvam, depune la Judecătoria sector 2 Bucureşti o cerere prin care solicită înregistrarea unor modificări aduse statutului, inclusiv schimbarea denumirii sindicatului în „Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex“.
6 iulie 2005: O instanţă a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti admite cererile formulate de Vasile Lincu şi schimbă numele sindicatului din „Romvam“ în „Pro Lex“.

22 septembrie 2009: Judecătoria Sector 2 Bucureşti, printr-o adresă trimisă „PRO LEX“, confirmă că Vasile Lincu a fost preşedintele sindicatului Romvam, transformat apoi în „Pro Lex“, în perioada 2004-2008, fără întrerupere. Printre înscrierile efectuate în Registrul Special al Sindicatelor aflat la grefa Judecătoriei sector 2 Bucureşti nu se află înregistrată demisia preşedintelui Vasile Lincu şi nici vreo decizie prin care în funcţia de preşedinte al sindicatului să fie aleasă o altă persoană.

Aşadar, conform documentelor de la Judecătorie, el nu demisionase din funcţie şi nici nu fusese vreodată reales ca preşedinte al „Romvam“ sau „Pro Lex“.

Dan Badea