Mihai David, omul lui SOV din fruntea Hidroelectrica, riscă 10 ani de închisoare

Un individ judecat într-un dosar penal pentru că, alături de alţii, a prejudiciat bugetul de stat cu cinci milioane de dolari continuă să fie menţinut în fruntea celui mai mare producător de energie electrică din Romånia, Hidroelectrica SA, companie aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. El se numeşte Mihai Ciprian David şi a fost plasat acolo de Mircea Geoană, la ordinul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Director general al Hidroelectrica, Mihai Ciprian David este inculpat în dosarul privatizării frauduloase a Hotelului Bucureşti, fiind acuzat de neglijenţă în serviciu şi de prejudicierea bugetului de stat cu 5 milioane de dolari. David este judecat alături de fosta conducere a FPS din anul 2000, printre care se aflau Radu Sårbu, Emil Giurgiu şi Liviu Luca, dar şi alături de oamenii de afaceri Eliahu Razin şi Corneliu Ruse, beneficiarii licitaţiei din 1999 în urma căreia au fost våndute activele societăţii Bucureşti Turism SA.

Inculparea lui Mihai David, la fel ca şi a sindicalistului Liviu Luca, este o surpriză de proporţii venită după opt ani de tergiversare a unui proces în care infractorii au mers månă în månă cu magistraţi corupţi sau incompetenţi, de genul judecătorului penal Cristian Jipa, cel care l-a scos basma curată şi pe SOV în dosarul FNA-Banca Agricolă.
Inculpatul Mihai David a fost numit anul trecut în fruntea Hidroelectrica, la insistenţele preşedintelui PSD, Mircea Geoană, care executa în realitate comanda venită de la Sorin Ovidiu Vîntu. Dezvăluirea a fost făcută, recent, de preşedintele Traian Băsescu, într-o emisiune a unui post de televiziune.
Întrebat despre culisele scandalului ALRO şi despre băieţii deştepţi de pe sârmele Hidroelectrica, Băsescu a arătat cât de puternic este sistemul mafiot din care fac parte indivizi precum actualul şef al celui mai mare producător de energie electrică din România. „Îl vedeam într-o zi pe directorul de la Hidroelectrica, care nici mai mult, nici mai puţin trântea nişte minciuni de proporţii printr-un studio de televiziune. L-am văzut (…) cum explica el, «sigur, domne’, trebuie să vând acestor giganţi externi ca să-mi dea banii înainte». Păi minciună mai mare ca asta n-am auzit şi nu ştiu de ce domnul acela încă mai e director. (…) Înainte a fost (director general – n.r.) Oprea Traian şi a trebuit să rog ministrul Industriilor să-l schimbe pe Oprea Traian, care făcuse toate contractele cu băieţii deştepţi, din ordinul lui Vosganian le-a prelungit ş.a.m.d. şi a fost schimbat în cele din urmă, gândiţi-vă pe influenţa pe care eu o am asupra guvernului, spunând: mă, schimbaţi odată directorul ăla de la Hidroelectrica care a şi prelungit contractele cu băieţii deştepţi şi de câte ori cer contractele spune: sunt secrete, ca şi cum Hidroelectrica este moşia mamei lui şi contractele sunt secrete, nu e o companie publică. (…) Deci, cu toată influenţa politică pe care o am, în cele din urmă am reuşit să fac să fie schimbat domnul Oprea. (…) Şi a fost înlocuit, cu cine?, cu acest domn David, care a fost susţinut de domnul Mircea Geoană. Domnul David nu a mers mai departe să spună de la cine era indicaţia, că domnul Geoană nu avea idei în relaţia cu puterea“ – a declarat Traian Băsescu. „Dar ştiţi cine dădea indicaţii?“ – l-a întrebat moderatorul. „Vîntu, domnule! (…) Deci eu vă asigur că nu a fost ideea lui Mircea Geoană să-l susţină pe David la Hidroelectrica. Sunt zone în care influenţa preşedintelui se opreşte“ – a mai spus preşedintele României.Prejudiciu de cinci milioane de dolariFapta pentru care este judecat Mihai David, şi pentru care riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare, a fost comisă în noiembrie 2000, când în calitate de membru al consiliului de administraţie al FPS a participat la o şedinţă în cadrul căreia s-a decis renunţarea la o prevedere expresă din contractul de privatizare al societăţii Bucureşti-Turism SA. Astfel, ca şi Liviu Luca, în şedinţa CA al FPS din 29.11.2000, Mihai David a votat ca atare propunerea preşedintelui FPS, Radu Sârbu, ca în cazul privatizării SC Bucureşti-Turism SA să se încheie un Act Adiţional prin care să se acorde un nou termen de plată beneficiarilor privatizării (Corneliu Ruse şi Eliahu Rasin), care nu respectaseră obligaţiile contractuale asumate.
Documentul aprobat de subordonaţii lui Radu Sârbu, printre care era şi Mihai David, le-a permis cumpărătorilor hotelului Bucureşti să achite cu mare întârziere şi fără a fi actualizată la valoarea de atunci a dolarului suma datorată. Deşi privatizarea frauduloasă a Hotelului Bucureşti a fost cercetată de către procurori, începând cu anul 2002, a făcut obiectul unui dosar penal şi a fost apoi finalizată cu NUP şi SUP de către DNA, pe motiv că nu a existat niciun prejudiciu adus bugetului de stat, cazul a fost redeschis la plângerea făcută anul trecut de Asociaţia Acţionarilor „Hotel Bucureşti“ împotriva ordonanţelor date de procurorii DNA din 2008 (NUP) şi 2009 (SUP). Judecătorul care a soluţionat plângerea, Anamaria Trancă, a făcut ceea ce puţini magistraţi români au curajul să facă: în loc să retrimită dosarul la procurorii incompetenţi sau să respingă plângerea, a reţinut dosarul spre judecare. „Activitatea intimaţilor – funcţionari ai FPS (care în opinia Tribunalului poate îmbrăca forma neglijenţei în serviciu, însă această chestiune rămâne a fi discutată pe fondul cauzei) a fost marcată de abateri la atribuţiile de serviciu – întrucât, deşi s-a constatat ulterior că existau probleme de legalitate cu privire la modalitatea în care s-a desemnat câştigătorul licitaţiei, prin încheierea unui act adiţional s-a renunţat la efectele unui pact comisoriu ce fusese stabilit cu scopul expres de a prezerva interesele instituţiei în situaţia neplăţii imediate a preţului, astfel încât s-a ajuns la încasarea preţului cu întârziere – rezultând un prejudiciu constând în devalorizarea monedei naţionale, astfel încât în acest mod s-a pierdut un beneficiu substanţial, de 133.397.543.795 de lei vechi. Împrejurarea că nu se prevede ca obligaţie de serviciu pe cea de conservare a preţului este un argument eronat, acest pact comisoriu inserat în mod obligatoriu având ca scop expres tocmai acest lucru, astfel încât prin renunţarea la efectul pactului se crea în mod evident un prejudiciu. Din acest motiv, Tribunalul apreciază că rezultatele expertizei efectuate după restituire sunt neîntemeiate şi necoroborate cu restul materialului probator“ – şi-a motivat judecătoarea Anamaria Trancă decizia, în Încheierea de şedinţă din 16 iunie 2010.

Mihai Ciprian David este unul dintre soldaţii fideli ai grupurilor de interese ce finanţează şi controlează PSD. Menţinut în linia secundă a mafiei de partid, David a servit interesele unor politicieni precum Viorel Hrebenciuc (cel alintat duios de colegi „Javra“), Adrian Năstase şi Mircea Geoană, sau ale unor oameni de afaceri ca George Constantin Păunescu şi Sorin Ovidiu Vîntu. Relaţia cu George Constantin Păunescu este una veche, Mihai David fiind atât de apreciat de fostul protejat al lui Ion Iliescu încât a fost numit chiar directorul general al companiei de aviaţie Dac Air. Sigur, compania avea să fie falimentată ulterior, David nefiind deloc un manager premiant.
Înainte de a fi plasat de Hrebenciuc în Consiliul de Administraţie al FPS, Mihai David a negociat cu această instituţie vânzarea pachetului majoritar de acţiuni (70%) deţinut de stat al Rafinăriei Dărmăneşti către firma controlată de Corneliu Iacobov, Imperial Oil SA. David era, atunci, director general al Imperial Oil, dar şi reprezentant în România al uneia dintre firmele ce deţineau Imperial Oil, offshore-ul Shamrock Worlwide Ltd din Bahamas. Afacerea a fost perfectată în decembrie 1999, iar în ianuarie 2000 David devenea, la insistenţele celui alintat duios de colegi „Javra“, consilier de stat şi apoi director de cabinet al premierului Mugur Isărescu. Este numit apoi şef al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regională (ANDR), dar şi membru în consiliul de administraţie al FPS, cu care tocmai perfectase afacerea lui Iacobov. În acelaşi timp, el conduce câteva firme offshore, printre care sunt MCD Holdings Ltd – Bahamas şi MCD Holdings – Dublin, societăţi prin care-şi optimizează profiturile obţinute. Prin MCD Holdings, David deţine încă de atunci controlul firmei Quark Investment Romania. El îmbină astfel afacerile cu politica, înfiinţând sau intrând ca acţionar în numeroase societăţi comerciale. Pe plan politic, el devine în 2001 vicepreşedintele PSD Arad şi, în paralel, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (2001-2003), iar apoi consilierul premierului Adrian Năstase. Ulterior, devine şeful PSD din municipiul Braşov (2007), iar în 2008 devine consilier local din partea aceluiaşi partid. Este numit apoi în fruntea CET Braşov şi, în iulie 2009, la insistenţele lui Vîntu, via Mircea Geoană, devine director general al Hidroelectrica.

Nababul PSD tocmai încasase cinci milioane de euro pe un teren arabil

Cu câteva luni înainte de a prelua conducerea celui mai mare producător de energie electrică din România, Mihai David încasează cinci milioane de euro în urma unei tranzacţii imobiliare. El vinde un teren arabil de 34 hectare, situat în comuna timişeană Sanandrei, către firma unor italieni, Montello Ro SRL. Interesant este faptul că banii obţinuţi în urma tranzacţiei nu apar în declaraţia de avere dată cinci luni mai târziu, cu ocazia numirii sale în funcţia de director general al Hidroelectrica.

 

 

Apar, în schimb, dividendele de peste un milion de lei obţinute de la Aerotravel SRL. Acelaşi Mihai David mai deţine controlul firmelor NT Consult, Continental Development, Bradeco (Braşov Development Company), Quark Investment, Arotel Imobiliare, Quadra Motors şi Agrotex Production SRL. În paralel, el figurează ca administrator la cinci societăţi de stat: Electrocentrale Bucureşti SA, Compania Naţională a Huilei, Electrocentrale Deva SA, IAR SA şi Hidroelectrica SA.

Dan Badea