GOLGOTA CERCETĂRII ROMÂNEȘTI: Cercetatorii români nu cedează și cer sprijin Uniunii Europene

Categorie: Blogrollcercetare stiintificaDiaspora romaneascaEXPORTinvestigSecuritate nationala

de Camelia Badea – ziare.com

Interviu ziare.com cu Prof univ dr. Corina Ionescu de la la Departamentul de Geologie al Facultatii de Biologie si Geologie din Universitatea Babes-Bolyai –

prof univ. dr. Corina Ionescu

prof univ. dr. Corina Ionescu

Sute de cercetatori romani afectati de taierea finantarilor pentru proiecte vor cere ajutorul oficialilor europeni. Mai multe memorii vor fi adresate Consiliului Uniunii Europene in fata caruia guvernantii romani s-au angajat ca vor respecta niste cerinte foarte clare, ceea ce nu s-a intamplat.

Astfel, prin decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 288/12.05.2011 acordarea ajutorului european pentru Romania a fost conditionata de realizarea Programului National de Reforma 2011-2013, care prevede explicit cresterea fondurilor destinate cercetarii, or, ele au fost reduse cu o treime.

Tot Decizia Consiliului prevede in mod special folosirea evaluatorilor internationali pentru proiectele de cercetare, iar guvernantii lanseaza anul acesta o noua competitie de proiecte cu evaluatori „nationali si internationali”, si, mai grav, renunta la criteriul stiintific de eligibilitate pentru directori, ceea ce contravine Deciziei Consiliului.

„Din pacate, in timp vom plati mult mai scump evaluarile facute intern, ‘intre prieteni'”, a comentat intr-un interviu acordat pentru Ziare.com de catre prof.dr. Corina Ionescu, initiatoarea scrisorii deschise prin care sute de cercetatori romani de prim rang ii semnalau, in urma cu doua saptamani, premierului Victor Ponta criza instalata in cercetarea romaneasca. (Sute de cercetatori acuza taierea bugetelor si cer Guvernului sa respecte contractele)

Cadru didactic la Departamentul de Geologie al Facultatii de Biologie si Geologie din Universitatea Babes-Bolyai, Corina Ionescu se ocupa in prezent de aplicarea metodelor geologice de investigatie in domeniul patrimoniului cultural, mai precis in cel al ceramicii arheologice, activitatea sa fiind puternic afectata de recentele decizii luate de guvernanti.

„Am prevazut anumite activitati (de exemplu analize, deplasari pe teren, conferinte) la care va trebui sa renuntam. Cum sa reesalonez o conferinta internationala? Sa le scriu organizatorilor ca ar fi bine sa mute conferinta anul viitor? Este ridicol”, a explicat prof.dr. Corina Ionescu in interviul acordat Ziare.com, in care a subliniat, printre altele, cat de mare este riscul ca, in aceste conditii, universitatile din Romania sa coboare si mai jos in clasamentele internationale.

Cat de grava este situatia granturilor finantate prin programele Resurse Umane, Idei si Parteneriate? Pe dvs personal va afecteaza?

Situatia acestor granturi, dar si a cercetarii in general in Romania este mult mai grava decat s-a lasat sa se creada de catre cei care ne guverneaza. In fond este o rusine, suntem o tara din Uniunea Europeana. Pana si Iranul sau Turcia, sa nu vorbim de China, se dovedesc mult mai constiente de ceea ce inseamna cercetare.

La noi in tara – ca la nimeni. Cercetarea, chiar daca o luase pe un fagas normal dupa 2010, incepe din nou sa deraieze. Masurile luate acum doua saptamani sunt arbitrare, irationale, si se mai se doreste sa tinem pasul cu celelalte tari din Uniunea Europeana?

Credeti ca dincolo de granite isi permite vreun guvern sau agentie de finantare sa lanseze competitii de proiecte pe anumite sume ca dupa un an sa le taie la jumatate cu promisiuni desarte, in care nu mai crede nimeni, de ‘revenire’ si ‘reesalonare’?

La fel a fost si in 2010-2011. Pana la urma s-a primit mai putin de jumatate din suma specificata la lansarea competitiei. De ce ar fi altfel acum? Cum sa-i mai credem pe distinsii conducatori?

Pe toti ii afecteaza diminuarea fondurilor, nu numai pe mine. Am prevazut anumite activitati (de exemplu analize, deplasari pe teren, conferinte) la care va trebui sa renuntam. Cum sa reesalonez o conferinta internationala? Sa le scriu organizatorilor ca ar fi bine sa mute conferinta anul viitor? Este ridicol.

Eu am avut noroc ca anul trecut am dat jumatate din suma necesara pentru un sistem optic foarte performant. Dar am redus salariile…In anul acesta nu as mai fi putut cumpara nimic.

Citeste si Comunitatea cercetatorilor din Romania a invatat sa plece capul-Interviu)

Ovidiu Sirbu: Nu cercetam pentru ca nu avem bani si nu avem bani pentru ca nu cercetam (I)- Interviu

Ati initiat o scrisoare deschisa adresata premierului si celor doi ministri de resort. Care a fost reactia colegilor cercetatori? Care a fost reactia destinatarilor?

Pana in acest moment scrisoarea a fost semnata de circa 900 de persoane (cateva au semnat si scrisoarea propriu-zisa si petitia online).

Reactia destinatarilor? Niciuna! Tacere, ignorare. Era de asteptat. Ce importanta au 900 de cercetatori? Romania mai are nevoie de cercetatori?

Tin sa le amintesc decidentilor ca in Planul National de Reforma 2011-2013 se specifica urmatoarele: ponderea cercetatorilor raportat la totalul populatiei active este de 3,64% in Romania, comparat cu 9,2% in Europa. Fara comentarii.

Care este situatia in acest moment? Ati aflat ce contine acel misterios ordin MEN nr. 3449MD/26.03.2013 in baza caruia vi se cere sa semnati ca sunteti de acord cu taierea finantarii?

Nu, nu am aflat. Au fost facute mai multe solicitari in scris de unii din semnatarii scrisorii deschise, dar deocamdata nimeni nu a primit raspuns. Poate ca acest ordin nici nu exista.

Cercetatorii ies in strada si pregatesc plangeri penale – Interviu

Mai puteti face ceva? De exemplu sa va adresati Justitiei sau Comisiei Europene?

Da, luni va fi trimis un memoriu (de fapt mai multe) la Consiliul UE si la Departamentul de Cercetare.

Se uita ca acordarea ajutorului Uniunii Europene pentru Romania (Decizia Consiliului EU nr. 288/12.05.2011) a fost conditionata de realizarea Programului National de Reforma 2011-2013. Acesta prevede, la cap. 6.2, „Cercetare, Dezvoltare, Inovatie”, cresterea fondurilor destinate cercetarii. Ceea ce nu s-a intamplat. Dimpotriva, au scazut cu circa 30% fata de anul trecut.

Decizia Consiliului Uniunii Europene nr.288 din 2011

 

Decizia Consiliului UE din 12 mai 2011, de acordare a unei asistențe financiare preventive pe termen mediu din partea UE României (pag1)

Decizia Consiliului UE din 12 mai 2011, de acordare a unei asistențe financiare preventive pe termen mediu din partea UE României (pag1)

Programul National de Reforma 2011-2013

Tot Decizia Consiliului prevede in mod special folosirea evaluatorilor internationali pentru proiectele de cercetare, cresterea calitatii stiintifice a proiectelor, a ponderii calitatii stiintifice a directorului de proiect si a echipelor in general in evaluare si finantare.

Competitiile din 2011 si 2012 au tinut cont de aceste recomandari. Anuntul de lansare in 2013 a unei competitii noi cu evaluatori „nationali si internationali”, precum si renuntarea la criteriul stiintific de eligibilitate pentru directori (adica lucrari stiintifice in reviste de prestigiu), contravin Deciziei Consiliului.

Nu revin asupra corectitudinii unor cifre vehiculate privind costurile „enorme” ale evaluatorilor externi. Din pacate, in timp, vom plati mult mai scump evaluarile facute intern, „intre prieteni”.

Motivul cheie pentru care au demisionat in bloc cercetatorii din CNCS – Interviu

In opinia dvs, are vreo relevanta pentru acest caz faptul ca ministrul Cercetarii nu are doctorat si nu a facut niciodata cercetare?

Cred ca un ministru al cercetarii trebuie sa fie in primul rand un bun manager. In al doilea rand, trebuie sa cunoasca perfect ce inseamna cercetarea fundamentala si teoretica, ca si cercetarea aplicativa sau cea din domeniul stiintelor socio-umane. Sa stie cum se face si ce necesitati are cercetarea, precum si care este parcursul ei normal pentru diferite domenii.

Iar daca nu stie, sa foloseasca experti care stiu. Si sa se bata ca ministerul pe care-l conduce sa primeasca bugetul prevazut in Planul National de Reforma.

Aveti o experienta bogata. Credeti ca in celelalte state europene ar fi fost posibil sa se intample ce s-a intamplat la noi?

Am avut ocazia sa lucrez cu multi cercetatori din strainatate (Europa de Vest). Cand, acum trei ani, le-am povestit ca in mijlocul unui proiect in Romania ti se comunica reducerea fondurilor cu circa 50%, au ramas stupefiati.

La ei, daca este o anumita suma prevazuta pentru un proiect castigat prin competitie, acea suma ramane valabila pana la sfarsit.

Invitatii Ziare.com George Epurescu: Mineriada impotriva cercetarii stiintifice

De ce nu are Romania o universitate in top 500? Ce ar trebui sa se schimbe?

De ce nu are o universitate in top 500? Cred ca nici nu va avea curand. In primul rand, pentru ca in top 500 se accede nu pe baza numarului de studenti, ci pe baza realizarilor cadrelor didactice si cercetatorilor, respectiv a numarului de articole publicate in reviste internationale de prestigiu.

Astfel de rezultate se obtin prin finantare in ritm normal, nu prin finantare in salturi sau prin jocuri de genul „uite finantarea, nu e finantarea!”

Cum se vor motiva in viitor cercetatorii tineri sa ramana in Romania? Ca sa faca ce? Sa conceapa proiecte, sa participe la competitii, sa le castige, iar daca au norocul sa fie finantati in primul an la timp, sa se trezeasca in al doilea ca nu mai primesc fonduri? Credeti ca perspectiva nesigurantei este tentanta?

Ce ar mai trebui sa se schimbe? Va propun sa deschideti o lista si fiecare cercetator sa adauge ce crede ca ar trebui schimbat. Va asigur ca lista va fi atat de lunga…

Ce mesaj doriti sa le transmiteti liceenilor romani care castiga olimpiade internationale si studentilor care exceleaza in domeniile lor si viseaza ca, intr-o buna zi, sa fie cercetatori?

Initial, am vrut sa le transmit ceva mai optimist. Dar, in fond, de ce sa-i mintim? Singura lor salvare este plecarea in tari din Europa (Germania, Franta, Elvetia s.a.) sau in SUA, care trateaza serios si nu in bataie de joc cercetarea.

Aici in Romania nu au ce face. Chiar daca la inceput li se deschide o mica fereastra (ceva granturi pentru tineri), mai tarziu tot vor ajunge la proiecte de tip Idei sau Parteneriate, care sunt finantate asa cum stiti.

Pe de alta parte, proiectele nu pregatesc doar tineri cercetatori, ci si pe cei care vor urma ca profesori in universitati. Deci, cine ne va urma?

In aceste conditii, e foarte posibil ca in 10 ani nu numai sa nu intram in randul primelor 500 de universitati ale lumii, ci, mai rau, sa ne situam si mai jos decat suntem acum, la coada clasamentului …

Camelia Badea,

Luni, 22 Aprilie 2013, ora 12:03,  Ziare.com

 

Vezi și

SCRISOARE DESCHISA DOMNULUI PRIM-MINISTRU AL ROMANIEI VICTOR PONTA, DOMNULUI MINISTRU AL EDUCATIEI NATIONALE REMUS PRICOPIE SI DOMNULUI MINISTRU AL CERCETARII MIHNEA COSTOIU

Referitor: Finantarea proiectelor de cercetare de tip IDEI si PARTENERIATE

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimati Domni Ministri,

Subsemnata Dr. Corina Ionescu, profesor universitar la Facultatea de Biologie si Geologie, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Director al Grantului PN II-ID-PCE-2011-3-0881, in numele celor inclusi in lista din Anexa 1, va aduc la cunostinta situatia creata in cercetarea romaneasca prin subfinantarea proiectelor de tip PN II de tip Parteneriate, IDEI PCE si IDEI PCCE si va solicitam respectuos revenirea la bugetul consemnat in contractele semnate in 2011.

Au trecut trei ani de la situatia de criza generata de managementul defectuos al fondurilor destinate cercetarii (2010). Anuntul de ieri al UEFISCDI prin care se comunica reducerea cu 40-55% a bugetului Proiectelor Parteneriate, a Proiectelor de Cercetare Exploratorie si a Proiectelor Complexe de Cercetare Exploratorie ne plaseaza de data aceasta intr-o situatie si mai grava, mai ales ca respectivul comunicat apare aproape la jumatatea anului.

In plus, nu se ofera nicio justificare pentru diminuarea in general a fondurilor si nici pentru diminuarea diferentiata intre tipurile de proiecte. Pe ce baze s-a decis ca diminuarea la proiecte IDEI sa fie de pana la 55%, la Parteneriate pana la 40%, la Resurse Umane TE 0% si la Resurse Umane PD 0%?

Pe de alta parte, daca nu sunt bani pentru finantarea proiectelor in derulare, de ce se lanseaza noi competitii de proiecte? Nici proiectele din competitia 2012 inca nu au primit finantare.

Dorim sa va reamintim urmatoarele:

1. Cercetarea nu se poate face prin reducerea bugetelor, dupa primul an, cu pana la 55%. Cercetarea este un process continuu, nu unul improvizat, in salturi, in functie de o finantare imprevizibila. Cercetarea se deruleaza potrivit unui plan prestabilit, care include trei mari categorii de cheltuieli: salarii, logistica si deplasari. Fiecare capitol al bugetului proiectului a fost gandit in functie de specificul proiectului, cu relatie clara intre numarul membrilor, necesitatile logistice si etapa de timp, tocmai pentru atingerea obiectivelor.

2. Cercetarea masteranzilor si doctoranzilor implicati in aceste proiecte nu mai poate fi sustinuta. Este periclitat nu numai procesul de instruire al acestora ci si finalitatea studiilor postuniversitare.

3. Programul unui proiect include de cele mai multe ori, angajamente internationale.

Aceste masuri vor avea repercursiuni in viitor:

1. Destramarea colectivelor de cercetare inchegate prin proiecte. Cei cu baza in aceste proiecte au doua optiuni: a) acceptarea unui salariu diminuat unilateral de catre autoritatea contractanta in timpul desfasurarii proiectului sau b) parasirea universitatii /institutului;

2. Pentru personalul de executie a proiectelor desfasurate in reteaua institutelor nationale de cercetare-dezvoltare sumele amputate nu ajung nici macar pentru plata salariilor contractate, in conditiile in care angajarea cu norma intreaga la institutia gazda era o conditie obligatorie pentru finantarea proiectelor

3. Bulversarea cercetarii in Romania prin continuarea subfinantarii. Nu mai credem in promisiunea ca vom primi sumele restante in 2014. La fel s-a intamplat si in perioada 2010-2011, cand in final bugetele au fost reduse la 45% din valoarea initiala, cu promisiuni de remediere. Ceea ce nu s-a intamplat vreodata.

4. Regresia cercetarii romanesti si situarea in continuare a Romaniei pe ultimele locuri in lumea stiintifica internationala. Iranul si Turcia, sa nu amintim China, se dovedesc mult mai constiente ca viitorul tarii lor sta in educatie si cercetare.

5. Neonorarea unor angajamente internationale deja asumate pentru 2013 (colaborari, participari la manifestari stiintifice).

Avand in vedere cele de mai sus, in calitatea Dumneavoastra de Prim-Ministru al Guvernului Romaniei, va rugam sa analizati de urgenta situatia existenta si sa dispuneti masurile care se impun pentru o finantare corespunzatoare a cercetarii stiintifice in Romania, respectiv finantarea proiectelor mai sus-mentionate la nivelul prevazut in momentul lansarii competitiei si al contractarii.

Prof. Dr. Corina Ionescu

9.04.2013