D.U.I ”MATEMATICIANUL” – dosarul meu de la Securitate (II): ”Cel în cauză instigă la răsturnarea regimului”

Categorie: BlogrollEXPORTJustitiePresaSecuritate nationala

Conform documentelor existente în dosarul meu de urmărire informativă (D.U.I.) de la CNSAS, rezultă că ”am fost luat în lucru prin DUI pe data de 10 noiembrie 1987”, primul PLAN DE MĂSURI în cazul meu  fiind aprobat pe data în 7 noiembrie 1987, data în care, coincidență!, am avut cununia civilă.

 Două fotografii de-ale mele, din cele zece, alături de plicul cu care au fost trimise la Direcția a V-a (Pază și Protecție) pentru a fi recunoscut în cazul în care aș încerca să atentez la viața Dictatorului.

Două fotografii de-ale mele, din cele zece, alături de plicul cu care au fost trimise la Direcția a V-a (Pază și Protecție) pentru a fi recunoscut în cazul în care aș încerca să atentez la viața Dictatorului.

Eram deja un pericol pentru securitatea statului.

Portret în tuș realizat de Securitate: DAN BADEA - ”INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA REGIMULUI” dictatorial, cu ”O URĂ PROFUNDĂ ÎMPOTRIVA CONDUCERII DE PARTID ȘI DE STAT”...

Portret în tuș realizat de Securitate: DAN BADEA – ”INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA REGIMULUI”

NOTA... (pag 2)

NOTA… (pag 2)

Practic, documentul a fost realizat pe 2 noiembrie 1987, după discuția ofițerului anchetator cu un personaj extrem de interesant din Facultatea de Matematică a Universității București, un individ ”titrat” din punct de vedere științific, dar Persoană de Încredere pentru Securitate. Conform informațiilor de pe site-ului CNSAS, persoana de încredere este ”persoana care, fără a fi recrutată oficial, sprijinea Securitatea la solicitarea ofiţerilor, participând la realizarea anumitor sarcini operative (ca influenţarea pozitivă, dezinformarea, destrămarea anturajului etc.)”. Este vorba despre numitul George (Gheorghe) Dincă, prorectorul de atunci al Universității București, cel care a aprobat prima descindere în camera mea de cămin pentru a-mi fi verificat fiecare ungher în care aș fi putut ascunde arme sau muniție pe care urma să le folosesc, așa după cum raportase ”corista” din Reșița cu numele conspirativ ”POPOVICI AURORA”, pentru a-l asasina pe Dictator.

Până când aveam să confirm că sunt cu adevărat periculos pentru  securitatea regimului comunist, adică până la citirea la postul de radio Europa Liberă a scrisorii mele adresate în mod public matematicianului disident Mihai Botez, cu care mă solidarizam în lupta sa împotriva sistemului ceaușist, modelat de el ca un ”sistem înghețat”/închis din punct de vedere matematic, Securitatea Municipiului București mă considera un posibil suspect de atentat la viața ”conducerii superioare de partid și de stat” – numele de botez comunist al lui Nicolae Ceaușescu. După apariția scrisorii, securiștii și-au dat seama că au un caz deosebit, deoarece au acționat ca la carte alertând toate unitățile responsabile atât de paza președintelui cât și de acțiuni de prevenire și combatere a unui act terorist.

Înainte de a prezenta rezultatul discuției ofițerului anchetator, lt.col Crețu Silvia, cu unul dintre primii mei turnători, prorectorul Gheorghe Dincă și realizarea Planului de Măsuri, trebuie să fac

o precizare:

În primii ani de facultate, am colaborat la revistele studențești din capitală, de la Universitatea și Convingeri Comuniste, la Viața Studențească. Deși aveau nume spurcate, acestea erau revistele studențești de atunci. Numai că eu, venind de la țară, dintr-o zonă necooperativizată în care cei mai curajoși dintre locuitori au realizat ultima rezistență anticomunistă în munți (pe unde se strecura Râul  Doamnei, pe care a curs inclusiv sângele ultimiilor luptători din Nucșoara-Argeș), aveam altfel de convingeri.

Așa se face că în cadrul unei anchete studențești pe tema șpăgilor date de studenți pentru o cameră în căminele Universității București, din complexele studențești Grozăvești și 6 Martie, mergând pe vrej în sus ajungeam, indiferent de caz, la cel care răspundea de cămine din partea Univeristății, adică la preorectorul Gheorghe Dincă. El era șeful cel mare fără de care nu se mișca nimic în cămine. Fiind și fiu de miner, adică mereu cu capsa pusă în cazul în care mă întîlneam cu nedreptatea, minciuna sau necinstea, m-am dus direct la prorectorul Dincă să-l întreb de ce ia șpagă de la studenții amărâți pentru cazare în cămine.

Prorectorul m-a primit, la o zi sau două după ce m-am anunțat pentru audiență fiind anunțat că veneam ”de la ziar” și, conform cutumei, eram (sau trebuia să fiu) de-al lor, iar el – ca orice activist – avea nevoie de publicitate în Viața studențească. Numai că atunci când am intrat în luxosul lui birou și a vrut să-mi povestească despre eforturile depuse de Partid, prin Universitate, pentru a mări confortul studenților căminiști, mi-am cerut scuze și l-am pălit, scurt, cu o întrebare: ”Domnule prorector, se spune că luați șpagă pentru repartizare camerelor din căminele Grozăvești, inclusiv de la studenții străini. Cum comentați această acuzație care vi se aduce din mai multe surse studențești, dar și de la persoane din administrația căminelor?”.

Universitarul DINCĂ GEORGE- Persoană de Încredere pentru DSS

Universitarul DINCĂ GEORGE- Persoană de Încredere pentru DSS

Prorectorul, un  individ cu părul complet alb, încremenise. Era, parcă, o pastă albă transpirată cu formă umană din creștet până-n nodul cravatei. Deși avea părul complet alb, se albise și la față auzind o asemenea ”obrăznicie”. El, ditamai profesorul universitar, acuzat de șpagă chiar în biroul său dotat probabil cu microfoane, a amuțit preț de câteva secunde și apoi, după ce mi-a spus că unul ca mine (se interesase cine sunt și aflase că repetasem anul III din motive ”filosofice”) nu are dreptul să-i pună lui astfel de întrebări, m-a poftit nervos cu arătătorul afară, fără alte explicații. Aflat în sediul Facultății de drept, biroul prorectorului era de un lux care mă șocase, dar nu mă intimidase deloc, încă de la intrare, iar răspunsul activistului albinos m-a satisfăcut pe deplin. Habar n-aveam că tocmai îmi făcusem harakiri.  N-aveam să pot publica materialul în care să-l acuz că ia șpagă, pentru că Viața Studențească avea ”standardele” ei, iar cei care scriau acolo erau în mare parte informatori ai Securității. Prorectorul Dincă avea să prezinte ulterior, ofițerului anchetator, varianta sa albinoasă conform căreia mi-ar fi spus că un ”repetent” nu are dreptul să scrie articole în ziar! Sigur, prorectorului Dincă nici măcar nu-i trecuse prin capul lui de activist, transpirat ca un cal, faptul că, peste ani, unul dintre repetenții care, probabil, dăduse și el șpagă să obțină o cameră mai bună în căminul din Grozăvești, avea să devină președintele interimar al României.

dinca- fiul caracalului

Dincă – fiul Caracalului

revenind,

Pe 2 noiembrie 1987, lt.col Crețu Silvia, o securistă conștiincioasă de felul ei, dar complet lipsită de imaginație, l-a luat însă pe prorectorul Dincă drept o sursă credibilă pentru realizarea Planului de Măsuri îndreptat împotriva mea. Adevărul e că omul mă citise: unul care-l acuzase în față că ia șpagă era cu siguranță ”capabil de fapte antisociale”.

”Ștampila” pusă de prorector era însă apă d eploaie față de ceea ce spusese  sursa ”Popovici Aurora” din Reșița, despre mine, anume ca ”vorbea de calea comunismului cu un aer batjocoritor, vorbea de conducerea țării cu un aer de criminal, un fanatic, cum numai în filme am văzut” și că mă chinuiam să contruiesc ”o pușcă”.

Iată ce-a consemnat, olograf,  anchetatoarea creață (lt. col Crețu Silvia) din șueta la o cafea în biroul luxos al prorectorului Gheorghe (George) Dincă, despre ”obiectivul” Dan Badea:

”Din discuțiile purtate cu prorectorul DINCĂ GHEORGHE, profesor la Facultatea de Matematică, care se ocupă de problemele studenților, inclusiv de căminele Universității, în legătură cu studentul BADEA DAN din anul IV au rezultat următoarele:

are o slabă pregătire profesională, dezinteresat în procesul de învățământ, rămas repetent.

– are o comportare și o atitudine discordantă, în sensul că s-a prezentat la tov. Dincă informându-l că intenționează să redacteze niște articole cu un conținut critic și pe care să le publice în ”Viața Studențească”. Întrebat fiind ce anume vrea să critice, a dat explicații din care rezulta labilitatea psihică a acestuia, reaua intenție și idei străine de viața universitară. Profesorul Dincă Gheorghe l-a apostrofat că ”studenții repetenți nu au latyitudinea și dreptul de a publica articole” atâtat timp cât nu sunt exemple profesionale la locul lor de muncă.

-îl apreciază capabil de fapte antisociale.

Raportez că acest student a fost dat în grija prof Dincă care (sic!) se va ocupa de preocupările și activitatea acestuia și organele noastre vor coopera permanent cu org. ASC în vederea angrenării lui în viața organizației de tineret șia influențării sale pozitive”

Semnat lt.col Crețu S.

matematicianul-150 matematicianul-151

Pe baza acestei discuții Lt col Crețu Silvia și-a făcut planul și și-a stabilit pașii de urmat, inclusiv așezarea în dispozitiv a informatorilor BARBU, VIRGIL și VASILE, plasați pe urmele mele de repetent ordinar antisocial, cu ”deviații de comportament”, ”comentarii ostile la adresa politicii interne și externe a partidului și statului nostru” și ”suspect de a săvârși acțiuni de atentat împotriva unor personalități din conducerea superioară de partid și de stat” (e vorba, desigur, de personalitățile multiple ale lui Ceaușescu).

Prin urmare, a decis securista Crețu, ”pentru realizarea obiectivelor propuse, organele noastre vor întreprinde următoarele măsuri:

1. instruirea și dirijarea cu sarcini a sursei ”BARBU” și a informatorului ”VIRGIL” (student la Facultatea de matematică, căminist) în vederea cunoașterii comportării sale prezente, atât în facultate, cât și la cămin; preocupările sale prezente, persoanele cu care se află în relații și natura lor; comentariile politic epe care le face în rânsul colegilor și poziția sa fașă de orțnduirea noastră” (Termen: permanent. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)

2. Măsuri de infiltrare a informatoruluii ”VASILE” (student anul IV facultatea de istorie-filozofie, căminist, care îl cunoaște pe obiectiv din 1984 când colaborau la ”Convingeri comuniste”) și dirijarea cu sarcini în scopul stabilirii concepțiilor sale politice prezente, preocupărilor literare și dacă au un conșinut ostil; legăturile obiectivului în mediul universitar și în afara acestuia , ”preocupările de a-și procura armament sau alte mijloace pe care să le folosească în scop de atentat”. (Termen: permanent. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

Mai departe se propune contactarea fostului meu coleg de cameră, obținerea de date noi de la turnătoarea din Caraș Severin, ”corista” ”POPOVICI AURORA” care mi-a fost plasată în camera de cămin etc.

Mi-a atras atenția măsura nr.6:Întrucât obiectivul este semnalat cu preocupări literare, unele având conținut ostil, sub formă legendată, cu sprijinul (cenzurat – dar e vorba despre ”amicul” Gheorghe Dincă, prorectorul Universității București) se va efectua o pătrundere în camera de la cămin unde locuiește. (Termen 21.12.1987. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

(…)

8. Se vor întreprinde măsuri ”S” (interceptarea corespondenței scrise – nota mea) pe o perioadă de un an în scopul cunoașterii legăturilor pe care BADEA DAN le are în țară și străinătate, natura acestora.  ”Termen 03,11,1987. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

La fel, mai planifică lt.col. Crețu, se vor înainta serviciului ”S” din cadrul SMB, probe de scris aparținând obiectivului, și se vor lua ”Măsuri de identificare și verificare a numitului ”SORIN” absolvent al Facultății de istorie-filozofie care se află în relații apropiate cu Badea Dan, stabilindu-se natura acestora

Șeful colectivului de securiști era cpt. Munteanu Nicolae, anchetatorul Lt.col Crețu Silvia, iar șeful Serviciului Maior Florea Florica.

Primul Plan de Măsuri în DUI MATEMATICIANUL

Primul Plan de Măsuri în DUI MATEMATICIANUL

Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL

Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL

Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL

Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL

Pe 4 noiembrie 1987, este activată sursa ”BOBU”. Apare astfel prima Notă informativă olografă semnată de Bobu, care trebuie să fie ori un profesor sau asistent, ori cineva din conducerea ASC, ori de la Secretariatul facultății.

În cadrul facultății, susnumitul are o comportare bună, dar cu rezultatele la învățătură destul (de) slabe (bun, dar prost -nota mea). Absentează foarte mult pe motive medicale. Locuiește la căminul ”Grozăvești” împreună cu Ștefan Cristian care deasemenea este foarte slab.

În facultate este cunoscut ca un element cu o comportare ciudată, impulsiv, recalcitrant. În cadrul muncii generale ASC a făcut diverse reportaje cu referiri la activitatea studențească, lucru pentru care a beneficiat de atenția favorabilă a decanului. Până în prezent nu a fost semnalat cu comentarii ostile, dar în cercuri mai restrînse este capabil să aibă asemenea mannifestări. Provine dintr-o familie modestă, tatăl fiind miner. În facultate nu are prea mulți prieteni, dar se manifestă ca un cunoscător de foarte multe ”probleme”.

04.XI.1987/ SS Bobu.

Turnătorul BOBU

Turnătorul BOBU

Rezoluția pusă pe Nota lui Bobu, adresată securistei Facultății de matematică, SILVIA COLIBAN, este clară: încadrare informativă la cămin și T.O. (adică instalații de ascultare și interceptare audio-video): ”Tov Coliban, la cămin trebuie să-l încadrăm informativ și măsuri T.O. Studiați problema. SS indesc.

rezoluția prin care se cere instalarea tehnicii TO (microfoane etc) în camera de cămin

rezoluția prin care se cere instalarea tehnicii TO (microfoane etc) în camera de cămin

Nota este însoțită de comentariul securistei Crețu: ”Badea Dan urmează să fie lucrat prin DUI. Sursa a fost instruită să stabilească în continuare preocupările, activitatea și comportarea stud. B.D. și S.C, dacă fac comentarii ostile la adresa orînd noastre, față de cine (stud., cadre did.), relațiile lor în facultate. Nota va fi expl. în DUI. Semnat lt col Crețu S.

Pe 9 noiembrie vine și răspunsul de la postul de poliție din comuna unde m-am născut, Coșești-Argeș, răspuns cerut încă de pe 3 octombrie, acesta fiind ultimul document din dosar datat înaintea apariției scrisorii mele de protest anti-dictatorial la Europa Liberă.

Răspunsul este unul din care nu rezultă că aș fi un individ cu probleme.

”Numitul Badea Dan (…)neîncadrat politic, judecat sau condamnat nu a fost, în comună nu este cunoscut în evidențele noastre de miliție și securitate, nu este stăpânit de vicii, nu este văzut în anturajul elementelor dubioase, în perioada cât a locuit în comună, a a vut o comportare bună, nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase, în familie are o comportare bună. (…) Investigatul cât și rudele apropiate în comună au o comportare bună, nu sunt cunoscuți în evidențele  noastre de miliție și securitate, nu fac parte din secte religioase, nu întrețin relații cu cetățeni străini, nu au intenții de evaziune.

Semnat Șeful Postului de miliție, Dobroiu Gh. SS indesc.”

page0291 cerere inf cosesti

Cerere de investigații la domiciliul stabil din Argeș al MATEMATICIANULUI

Consătenii mei au numai cuvinte de laudă. Asta înseamnă că-mi erau complici...

Consătenii mei au numai cuvinte de laudă. Asta înseamnă că-mi erau complici…

Nu știu cine e acest Dobroiu, sau dacă mai trăiește, dar i-aș strânge mâna cu plăcere, pentru că nu a mințit, așa cum avea s-o facă omologul lui agramat din comuna Dîrmănești (comună alăturată pe Valea Râului Doamnei), unde mă născusem (pentru că acolo era dispensarul cel mai apropiat) dar care nu mă cunoștea și care a scris, probabil, după dictare, ca dobitocul, pentru că iată ce adaugă acesta, ca un milițian de modă veche, în finalul așa-zisului ”Raport de investigație” trimis la SMB pe 29.12.1987.

Din verificări sa(sic!) stabilit că cel în cauză (BADEA DAN) are legături cu cetățeni străini, cu care corespondează în special din SUA precum și cu posturile de radio reacționare cu care corespondează pe diferite căi în special cu Europa Liberă. Alte date de interes operativ nu sau (sic!) mai putut stabili întrucât cel în cauză nu locuiește pe raza comunei Dîrmănești.

Semnat: Ajutor șef de post Miliție, Vișan Florică

Cum aflase Florică de la Dîrmănești, prin investigațiile lui de milițian, cu cine am eu relații în SUA nu e greu de intuit. El copiase din adresa pe care o primise de la București. Ca orice milițian imbecil dar cu sclipiri de hoț.

Raportul făcut după ureche de milițianul adjunct din Dîrmănești/Argeș

Raportul făcut după ureche de milițianul adjunct din Dîrmănești/Argeș

Pe 7 decembrie 1987, după ce Bucurescu Gianu, șeful Securității Municipiului București ia cunoștință oficial de conținutul scrisorii mele citite în seara precedentă, la emisiunea ”De vorbă cu ascultătorii”, intră în alertă de gradul I. La fel și profesorii din Facultatea de Matematică, mai ales activul de partid…

Era un eveniment deosebit nu numai prin atacul extrem de dur la adresa ”conducerii superioare de  partid și de stat” și a întregului regim dictatorial, dar și prin faptul că semnatarul scrisorii își dăduse numele real și adresa exactă, atât de domiciliu cât și pe cea de la căminul din Grozăvești.

Dacă acest Dan Badea, care semnează, nu e nebun, atunci aveau de a face cu o sfidare sinucigașă a sistemului dictatorial pe care puțini români și-au permis-o până atunci.

Trebuie să fii nebun sau să ai suficient sânge (de donat) în instalație ca să-i spui lui Ceaușescu, deschis, ceea ce i-am spus eu, să-l compari cu Hitler și Stalin, să-i demontezi cultul personalității și să instigi populația la răsturnarea regimului dictatorial!

Devenisem, astfel, ținta piept nr.1 a Securității care, spre marea mea surprindere, a acționat cu extrem de mare intârziere, ”săltându-mă” abia după trei zile de filaj și supraveghere totală. Generalul Gianu Bucurescu, la fel ca și colonelul Goran, erau convinși că fac parte dintr-o rețea care le-a întins o cursă pe care încercau s-o priceapă: generalii lui Ceaușescu refuzau să creadă că au de-a face cu un protest singular/singuratic, al unui tânăr care nu avea absolut pe nimeni lângă el și nici o rețea paramilitară care să reacționeze în caz de nevoie.

După ce în seara de 6 decembrie 1987, în timp ce mă aflam la locuința socrilor mei din Urziceni, iar la Europa Liberă s-a anunțat că se va da citire unei scrisori trimise de studentul la matematici Dan Badea, socrul meu a intrat brusc în camera mea și m-a întrebat daca eu sunt ”cel despre care se anunțase că a trimis o scrisoare….”. Surprins, pentru că nu mă mai așteptam să mai apară acea scrisoare, i-am spus că da, am trimis o scrisoare, dar în vară! Apoi am mers și am ascultat împreună ”rechizitoriul” unui sistem ”înghețat”, citit de vocile inconfundabile ale Ioanei Măgură Bernard, Vlad Georgescu și Horia Georgescu, textul citit ocupând 19 minute și 40 de secunde din spațiul emisiei…

Abia trecuse o lună de când mă căsătorisem, convins fiind că nu va mai apărea textul scrisorii mele la Europa Liberă, iar acum aveam de dat explicații unor oameni care habar n-aveau că își dăduseră singura fiică unui viitor pușcăriaș (politic sau nu, n-avea nicio importanță câtă vreme, după ceea ce ascultaseră ei la radio, ”pușcărie 100%” scria pe ginerele lor)… Sigur, le-am explicat ca sunt revoltat și de ce sunt așa, iar apoi am decis ca a doua zi dimineață să plec la București, împreună cu soția, cu primul tren care trece prin Urziceni, ”trenul de 4 ”, pe de o parte ca să distrug notițele pe care le mai aveam în camera de cămin, cu diverse nume și scheme, iar pe de altă parte ca să nu fiu arestat de acasă, socrul meu fiind un om foarte respectabil în orașul Urziceni.

Așa se face că pe 7 decembrie în jurul orelor 6, cînd am intrat în căminul D din Grozăvești, lângă ghereta portarului era un individ străin de cămin care aștepta pe cineva (sigur se anunțase că voi sosi), iar pe caloriferul de la etajul 3, stătea tolănit un altul care, când am trecut pe lângă el, citea ceva în tavan ca și când eu nici nu existam. Băieții erau la post și voiau să fie văzuți. Voiau să știu că ei știu ceea ce era de știut.

Primul contactat pentru detalii despre ”nebunul” care a scris la Europa Liberă a fost Răsvan Balint, un coleg de an, de la grupa de Informatică din care făcea parte soția mea. În declarația dată, verbal sau în scris, nu a spus ceva rău despre mine. Ba chiar m-a acoperit spunând că nu făceam afirmații dușmănoase la adresa regimului. Indiferent de relația lui cu cei care l-au chestionat, nu mi-a adus prejudicii de niciun fel. Da, îl citeam pe Noica și nu-l ascultam pe Iftimie, lectorul de la ”Ecuații diferențiale cu derivate parțiale”, pentru că nu aveam timp.

matematicianul-144 rasvan balint 7.12

Răsvan Balint, coleg de grupă cu soția mea, a fost primul întrebat despre noi…Nu mi-a spus niciodată că ar fi fost întrebat ceva…

Conform rezoluției puse pe acest raport, colegul Răsvan Balint era considerat SURSĂ pentru anchetatori.

Rezoluția pusă de superiorul ofițerului care se ocupa de caz atrăgea atenția securistului facultății, lt.col Silvia Coliban, să obțină date concrete dela SURSA RĂSVAN BALINT: ”cadrul de relații, cine îl vixzitează dintre colegi, ce preocupări are în afara studiului, date despre soție”

Rezoluția pusă de superiorul ofițerului care se ocupa de caz atrăgea atenția securistului facultății, lt.col Silvia Coliban, să obțină date concrete dela SURSA RĂSVAN BALINT: ”cadrul de relații, cine îl vizitează dintre colegi, ce preocupări are în afara studiului, date despre soție”

A urmat Sursa BOBU. Nu știu cine-a fost acest BOBU, dar tare mi-aș dori să aflu. Oricum turnătorul trebuie să fie o combinație între bou și oaie, dacă-i urmărești atent ”relatările”. Iată ce s-a consemnat din ceea ce raporta BOBU despre studentul DAN BADEA, adică despre mine:

”În ziua de 04.12.1987, orele 16, Sursa ne-a sesizat la plecarea de la program că: studentul Badea Dan din anul IV matematică se afla în fața intrării la Facultatea de matematică; se pare că aștepta pe cineva sau se ferea de cineva, se uita în sus, spre clădire, părea agitat și iscoditor (ce adjectiv insinuant plasează turnătorul Bobu!) cu privirea. Astăzi 07.12.87. lectorul Chițescu Ion a întrebat sursa dacă avem un student Badea Dan în anul III deoarece cineva i-a spus că s-ar fi vorbit la radio despre o scrisoare a studentului. (Rezoluție pe margine: Tov Coliban, măsuri de punere în filaj. SS indesc.) Badea Dan student repetent a fost susținut pentru repetare în mod excepțional a anului III de către decanul facultății.

Sursa a stabilit că nu are relații în rândul colegilor, rămânând în urmă de ei. Foarte recent s-a căsătorit cu colega Stan Georgeta Camelia, serioasă, corectă, necunoscută cu manifestări ostile. În urma căsătoriei au solicitat o cameră la căminul Grozăvești în care să locuiască. În facultate este apreciat ca un element cu deviații de comportament, recalcitrant, uneori violent, indisciplinat la învățătură, sancționat d emai multe ori, cu MS, MSA pentru absențe nemotivate”

07.12.87.

SS indesc. Bobu.

(rezoluție  pe margine: Să aranjăm ca factorii de …să-i repartizeze camera după vacanța de iarnă, timp în care noi să luăm măs. T.O)

matematicianul-145 Nota Bobu 7 12

matematicianul-146 nota bobu 2 7.12 2

Nota lui BOBU, ”boul-oaie” de la Facultatea de Matematică, însoțită de note și completări din partea ofițerilor anchetatori

În aceeași zi s-a elaborat și o scurtă NOTĂ,  de către ofițerul anchetator lt.col Crețu Silvia, un document sec, de serviciu, fără noutăți semnificative.

NOTA RA[PORT PAG 147

  matematicianul-148 NOTA RAPORT

Pe 8 decembrie 1987, apare un nou turnător cu nume rezonant: MILORD. Asta înseamnă că avem de-a face cu un turnător finuț, din lumea bună, pentru că altfel ofițerul îl conspira ca ”Gheorghe” sau ”Vasile”, sau ”Felix” de nu se vedea.

”Milord” e altceva, e ”parfum” pentru un nume conspirativ de turnător ordinar. În realitate însă, din ceea ce toarnă pare a fi un cretin invidios infiltrat la Viața Studențească.

”Badea Dan a colaborat la revista ”Viața Studențească” în urmă cu circa 1 an și jumătate, fiind ”adus” (n-a spus „dus acolo”, ci „adus”), de către Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului. Era un tip ciudat și cu răutăți. A fost îndepărtat de la revistă deoarece fiind pus să facă două reportaje despre studenți (un reportaj despre studenții de la Fac de Ttransporturi) a dezinformat scriind și tendențiios, cu privire la anumite aspecte din facultate.

Se pare că este în relații apropiate cu Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului care și acesta are niște ”bube” fiind un tip care ar trebui supravegheat” – scrie și semnează turnătorul MILORD, căruia cred că și astăzi i-aș administra două sau chiar trei perechi de palme de l-as identifica.

Am fost îndepărtat de la Viața Studențească pentru că am scris o anchetă extrem de critică la adresa activistului George Copos, unul dintre cenzorii comuniști ai revistei, iar tendențiozitatea invocată de Milord era, de fapt, critică pură a abuzurilor, reclamate de studenții de la Facultatea de Transporturi.

Pe de altă parte, referitor la ”bubele” lui Roșca Stănescu, sunt de acord, avea destule, dar să spui despre el că ”ar trebui supravegheat” – este o atitudine ”civică” a lui MILORD specifică jegurilor umane autohtone, care s-au manifestat plenar îndeosebi în anii glorioși ai stalinismului.

Tovarășul turnător ordinar MILORD are aere de scenarist...Cin' să fie, cin' să fie?!...

Tovarășul turnător stalinist MILORD minte cu nerușinare și spune că Roșca Stănescu, care are niște ”bube”, ”ar trebui supravegheat”. Curat-murdar, coane MILORD!

Cu toate acestea, nu m-a deranjat nimeni vreme de trei zile. Atât le-a trebuit anchetatorilor pentru a se asigura că indiferent cine mă susține, își pot permite să mă invite, prin intermediul securistei facultății de matematică, lt.col. COLIBAN SILVIA, în biroul colonelului GHEORGHE GORAN, ȘEFUL SMB. Invitația a fost extrem de politicoasă, fiind scos de la ore împreună cu soția mea, de către secretara Facultății, invitați la Secretariat unde ni s-a spus, de față cu profesorii Radu Ion  că o doamnă ne invită la …sediul poliției pentru ”clarificarea unei probleme”, fiind rugați să mergem cu dânsa, pe jos, pînă pe strada Eforie, la câteva minute distanță de Universitate. Am însoțit-o pe Coliban spre sediul miliției.

Pe drum am scos discret, din portmoneu, o hârtiuță pe care era scris numărul de telefon al fostei soții a lui Mihai Botez, Mariana Celac, număr pe care trebuia să-l apeleaz doar dacă am mari probleme și am băgat hîrtiuța în gură mestecând-o ca pe guma de mestecat și înghițind-o apoi, când am ajuns în fața sediului SMB, de pe strada Beldiman colț cu Eforie (nr.2-4), fiind invitați să intrăm acolo pe motiv că trebuie să îndeplinim o formalitate. Habar n-aveam că acolo era sediul Securității. Intuiam însă ce avea să urmeze dar nu înțelegeam de ce le-a trebuit atâta timp să-mi ceară socoteală…

Era 10 decembrie 1987

Dan Badea”MATEMATICIANUL

(va urma)