Deputatul PSD Robert Negoiță vrea să devină primarul sectorului 3, profitând de confuzia creată între numele său și al actualului primar, Liviu Negoiță. Fost faianțar și mochetar peste hotare, cu liceul terminat la seral și cu Bac-ul luat la 30 de ani, Robert Negoiță este un mincinos notoriu, o combinație nereușită între un interlop de lux și un politician de bordel. Deși pare că învârte zeci și sute de milioane de euro, el e dator vândut la stat și la nenumărate bănci, funcția de primar fiind, după mintea lui, singura cale prin care ar putea să-și rezolve gravele probleme financiare și să-și pună din nou pe roate afacerile. Mitomanul vrea să devină stăpânul Sectorului 3 și încearcă, prin gesturi teatrale făcute în piața publică, să inducă ideea că e un filantrop preocupat de oamenii năpăstuiți din sector.
Că nu e decât un escroc, adică ”o persoană care înșală pe alții profitând de naivitatea sau încrederea lor”, e ușor de probat. Spre exemplu, în urmă cu câteva luni, atunci când s-a declanșat scandalul provocat de faptul că parlamentarii USL își încasau salariile nesimțite deși refuzau să se prezinte la serviciu, fiind în grevă parlamentară, deputatul PSD Robert Negoiță a ieșit public cu o declarație menită să arate că el nu e un hoț, cum sunt ceilalți parlamentari USL, ci e un om extrem de generos. Banii încasați de la parlament îi folosesc în scopuri umanitare, a declarat Robert Negoiță, exemplificând chiar cu faptul că donat 50.000 de lei, suma reprezentând salariul încasat de la Parlamentul României într-un an de zile, Asociației pentru Dezvoltarea și Calitatea Vieții. Mai mult, a spus el, ”de când mi-am început mandatul de deputat în Parlamentul României nu mi-am ridicat niciodată indemnizația de parlamentar pentru a o cheltui. Am strâns banii și i-am donat celor aflați într-o situație delicata, celor care m-au contactat și mi-au prezentat diverse cazuri sociale.
Nu aș fi făcut niciodată public aceste gesturi dacă nu ar fi fost toată această intoxicare pe care PDL-ul încearcă în ultimele zile să o producă, compromițând protestul nostru parlamentar și canalizând discuția în jurul banilor. Astfel, le demonstrez și lor și opiniei publice că banii pe care eu i-am ridicat de la Parlamentul României îi folosesc în scopuri umanitare. Sper că gestul meu de a face public acest fapt, deși este unul pe care mi l-aș fi dorit să-l fac în continuare în anonimat, să fie urmat și de colegii din USL”.
Cine a auzit această declarație a deputatului Negoiță nu știa că în spatele ei se ascunde o mare minciună. Asta deoarece salariul despre care vorbea el era de multă vreme marcat de o popriere, obținută de ANAF printr-o decizie de instituire a unui sechestru asigurator, și, mai mult, cu o lună înaintea acelei declarații banca MKB Romexterra Bank SA obținuse două decizii irevocabile de executare silită împotriva lui Robert Negoiță, una în sectorul 3, unde-și are domiciliul, și una în sectorul 5, unde își încasează salariul lui de parlamentar chiulangiu. Concret, deputatul Negoiță garantase în nume personal un credit de peste 4,7 milioane de euro luat în anul 2007 de la MKB Romexterra Bank, credit din care au mai rămas de achitat aproximativ 3 milioane de euro, bani pe care parlamentarul chiulangiu, cu datornicii pe cap, nu mai are de unde să-l returneze. Prin urmare, s-a trecut la executarea silită a rău-platnicului ”filantrop”. Conform Încheierii Ședinței din Camera de consiliu de la 16 ianuarie 2012, de la Judecătoria Sectorului 5, care a avut pe rol soluționarea cererii de încuviințare a executării silite instanța dispune: ”Admite cererea formulată de Corpușl Executorilor Bancari al MKB Romexterra Bank SA, pentru creditorul MKB Romexterra Bank SA, cu sediul în București…, și privind pe debitorul Negoiță Robert Sorin, cu domiciliul în București, str. Traian nr. 55, ap120, sector 3. Încuviințează pe raza sectorului 5 București executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr.398/28.08.2007, modificat și completat prin actul adițional nr.1/13.12.2007, contractul de fidejusiune din data de 28.08.2007 modificat și completat prin actul adițional din data de 13.12.2007. Irevocabilă”.
Așadar, dacă salariul lui se afla sub interdicția născută din decizia unei instanțe judecătorești, cum îl mai putea dona?
Pe de altă parte, impostura lui Robert Negoiță mai are o latură inedită, bine ascunsă până astăzi opiniei publice.
ONG-ul căruia Robert Negoiță afirmă că i-a donat salariul lui de parlamentar chiulangiu pe un an, numit Asociația pentru Dezvoltarea și Calitatea Vieții (ADCV) este, de fapt, un vehicul folosit de el în ampla campanie anti-Protan declanșată în anul 2008, când a înființat în acest scop cotidianul Ring. Deci nu ”scopurile umanitare” invocate public de el stau în spatele acelui gest anunțat cu tam-tam, ci, probabil, vreo datorie rămasă neachitată față de soldații de la ADCV, sau o formulă prin care încearcă să fenteze din nou, fiscul, printr-o așa-zisă donație. Că asociația ADCV a fost folosită de el poate fi dovedit la fel de ușor prin urmele rămase de la bătălia anti-Protan, bătălie al cărei scop a fost nu interesul public, așa cum în mod la fel de mincinos declara el atunci, ci apărarea afacerilor sale imobiliare. Aceasta deoarece Hotelul Rin a fost construit chiar în apropierea Protan, iar mirosul de putrescină, rezultat din putrefacția cadavrelor depozitate în apropiere, i-a alungat clienții. Ei bine, în cadrul acelei campanii, cititorii ziarului Ring erau îndrumați să intre pe un anumit site și să semneze ”petiția anti-Protan”.
Site-ul se numește www.anti-protan.ro și a fost înființat și plătit, oficial, chiar de către Asociația pentru Dezvoltare și Calitatea Vieții, cea căreia, acum, după aproape patru ani, Robert Negoiță îi donează, zice el salariul, într-o acțiune”umanitară”.
Dovada că anti-protan.ro e al ADCV se mai găsește încă pe RoTLD (Romanian Top Level Domain), site-ul unei companii ce oferă servicii de înregistrare de domenii cu extensia.ro.
Culmea, adresa folosită de asociația ADCV, pentru înregistrarea site-ului folosit de Robert Negoiță ca să-și protejeze afacerile imobiliare din sectorul 3, este chiar la domiciliul acestuia, adică pe strada Traian nr.55.
Să spui că nu duci acasa banii pe care îi încasezi de la stat (în cazul în care reușești să-i scoți de sub interdicția popririi), ci că îi donezi unei asociații care are sediul…la tine acasă, e ca și când ai spune că Robert Negoiță – impostorul falit e una și aceeași persoană cu Liviu Negoiță – primarul. Înseamnă să crezi că alegătorii din Sectorul 3 sunt fie fraieri, fie locuiesc cu toții la Rin Hotels, fie sunt neinformați și ușor de păcălit.
Dan Badea