Generalul locotenent Ilie Botoș, adjunctul Șefului DGIA, fals în declarația de interese

Categorie: coruptie politicamafie romaneascaManipulare prin presaPresaSecuritate nationala

Directorul General al DGIA, gl.lt Ilie Botos

Directorul General al DGIA, gl.lt Ilie Botos

Fostul procuror general al României din perioada 2003-2006 și unul dintre groparii dosarelor lui Sorin Ovidiu Vîntu, retras din fruntea Parchetului General ca urmare a fugii lui Omar Hayssam, iar apoi reactivat și numit locțiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Apărării, și-a completat în fals declarațiile de interese din ultimii ani, refuzând să declare contractele finanțate din fonduri externe și de la bugetul de stat încheiate de o fundație înființată de el în urmă cu patru ani.

Mai mult, el se află și într-un flagrant conflict de interese deoarece fundația sa, numită pompos „Centrul Academic Internațional pentru Securitate și Justiție“ (CAISJ), a derulat în particular proiecte concrete de reconversie profesională pentru personalul disponibilizat chiar din structurile Ministerului Apărării, în cadrul căruia deține o funcție extrem de importantă. Deoarece este exclus ca el, magistrat de profesie, să nu cunoască legea, inclusiv prevederile art.292 din Codul Penal referitor la Falsul în declarații, este greu de înțeles de ce a preferat totuși să ascundă de ochii opiniei publice proiecte care doar pe anul în curs se ridică la peste 1,2 milioane de euro, cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Nu știm deocamdată dacă această informație, peste care am căzut total întâmplător, a fost cumva clasificată de ministrul Apărării, sau de însăși structura pe care o reprezintă directorul general adjunct al DGIA.

fundatie botos

Ceea ce știm însă este mult mai interesant: Ilie Botoș, omul numărul doi din informațiile militare s-a asociat în această afacere cu una dintre cele mai compromise figuri din spațiul public românesc, un afacerist ascuns sub pălăria jurnalistului, unul care s-a autodenumit, într-un moment de sinceritate pe care doar tehnica operativă îl poate surprinde în toată splendoarea sa, „Pielea P..lii“. Sigur că da, Ilie Botoș, ca membru fondator al unei fundații, s-a asociat cu șantajistul milionar în euro, Bogdan Chirieac, acest „pielea p…lii“ al mass-media românești, numit președinte al fundației respective.

decl avere botos1

 

decl avere botos2

Cum a ajuns Ilie Botoș în această situație? Și, mai degrabă, de ce?

Cine este, în realitate, Bogdan Chirieac, dacă un șef al informaţiilor militare în funcție lasă garda jos doar pentru a se împreuna cu el în afaceri? Sau, altfel spus, dacă Chirieac este „pielea“, cine este de fapt „organul“ pe care îl acoperă „grăsunelul“- cum se alinta el cu Sorin Vîntu? Să fie Botoș? Aici, așa ar părea și iată de ce. În anul 2008, Ilie Botoș înființează fundația „Centrul Academic Internațional pentru Securitate și Justiție“ (CAISJ)  împreună cu unul dintre partenerii de afaceri ai lui Bogdan Chirieac – abonat la contracte de zeci de milioane de euro cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și alte instituții din sistemul național de apărare – numitul Călin Ștefan Cătălin Radu. Alături de Călin Ștefan, Chirieac a înființat celebra firmă Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL București, plasată apoi unor băbuțe-paravan, adică mama lui Chirieac și socara lui Călin Radu, cea din urmă fiind născută prin 1931 undeva în fosta URSS (Ucraina), firma fiind, după scandalul contractelor privilegiate cu statul, plasată unor elvețieni-paravan(Swiss Technology Financing AG). Așadar, alături de acest Călin Ștefan Cătălin Radu, Ilie Botoș lansează „la apă“ fundația CAISJ. Președintele fundației este numit Bogdan Chirieac, specialist în șantaj și manipulare prin mass media. Scopul mărturisit al fundației este atât de complex că  pare imposibil de descifrat la prima vedere.

„Scopul Centrului este de a promova studiile de cercetare stiintifica in domeniile circumscrise responsabilitatilor Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite, Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si cele ale Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA), si de a implementa politicile si strategiile de securitate, programele publice pentru securitate sociala, in raport cu amenintarile asimetrice, care vizeaza viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, proprietatea si celelalte drepturi si libertati fundamentale ale omului. In acest sens, prin caracterul educativ si formativ, contribuie si la realizarea si mentinerea unei justitii independente, impartiale…“.etc etc.- scrie în actele constitutive al CAISJ, fără să spună nimic însă despre milioanele de euro aflate în spatele acestor cuvinte copiate de pe site-uri de alfabetizare.

Chirieac, capul mafiei fondurilor europene

Foto: Mediafax

SANTAJISTI DIN PRESA ROMANA SURPRINSI IN FLAGRANT DELICT (Foto: Mediafax)

Un scandal izbucnit recent în urma suspendării plăților pe Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurei Umane (POSDRU), l-a scos în față pe Bogdan Chirieac, acuzat de fostul ministru al Muncii, Sebastian Lăzăroiu, că ar reprezenta capul unei „mafii transpartinice interesate de accesul la fondurile europene“.

Conform fostului ministru, Chirieac a făcut presiuni pentru schimbarea șefului Autorității de Management pentru POSDRU, Carmen Ionel, nemulțumit că nu-i execută ordinele.

„În perioada respectivă, am văzut un domn (Bogdan Chirieac – nn) pe care îl văd şi acuma care spune: Lăzăroiu a numit o incompetentă acolo, nu ştiu ce… Atunci când l-am văzut, ştiind ce presiuni au fost acolo din partea acestei mafii, mi-am dat seama că domnul Chirieac a fost chiar purtătorul de cuvânt al celor care voiau să pună pe altcineva. Sunt interese din toate părţile. Şi din politică, şi din zona sindicală, şi din cea patronală. Toţi au interese acolo. Există o clică d-asta care încearcă să-şi pună oamenii”- a dezvăluit Lăzăroiu.

La rândul lui, șantajistul Chirieac a recunoscut ca are o fundatie care a derulat un program cu Ministerul Educatiei, dar si ca „de 14 luni” nu i se dă drumul altui program pentru care a aplicat pentru fonduri europene. Era, adică, direct interesat de schimbarea șefei AM POSDRU.

Nimeni n-a verificat însă, până acum, interesul real al acestuia în toată afacerea. Conform datelor obținute de noi, este vorba despre fundația CAISJ  înființată de Ilie Botoș împreună cu Călin Radu și condusă de Bogdan Chirieac. Care are în derulare doă proiecte diferite ca denumire, dar identice ca prezentare, ambele ocupându-se de reintegrarea profesională a personalului disponibilizat din cadrul Ministerului Apărării.

Primul dintre proiecte de grant POSDRU se numește „Deschidem piața muncii pentru personalul din sistemul public de apărare“, proiect din Axa Prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare“ (Contract nr. POSDRU/106/5.1/G/75561).

Prin acest proiect s-au lansat sesiunile de formare extrem de bine inspirate, cu titluri precum „Formator de formatori pentru pregătirea continuă a adulţilor“ si „Manager de securitate“. 

Persoanele carora ne adresăm fac parte din următoarele categorii: persoane în cautarea unui loc de muncă, şomeri, şomeri tineri, şomeri peste 45 de ani, şomeri de  lungă durată, tineri si adulţi care au fost disponibilizati din sistemul public de aparare cu domiciliul/reşedinta în Regiunea București-Ilfov“ – a scris Chirieac în prezentarea afacerii de pe site-ul fundației.

N-a spus, desigur, că pregătirea „managerilor de securitate“ disponibilizați după încasarea unor sume enorme de la Apărare, le bagă în buzunar, membrilor fundației, doar Pentru acest proiect, 1.884.355 lei din fonduri UE, 186.365 lei de la bugetul național, valoarea totală a proiectului fiind de 2.429.780 lei (aproximativ 600.000 de euro!). Asta doar pentru pregătirea, chipurile, pe parcursul unei luni de zile, a câtorva zeci de „manageri de securitate“.

La fel stau lucrurile și în cazul celui de-al doilea proiect al lui Chirieac, numit „O nouă șansă pe piața muncii pentru personalul din sectorul public de apărare“ (Contract nr. POSDRU/106/5.1/G/75426), având exact același scop cu primul Proiect. Sumele aprobate aici sunt apropiate de celelalte, adică 1.896.127 lei finanțare din fonduri UE și 187.529 lei de la bugetul național, valoarea totală a proiectului fiind de 2.446.004 lei (aprox. 600.000 euro!). Așadar, un total de 1,2 milioane de euro doar pe două proiecte de de formare profesională a unor disponibilizați din ministerul lui Ilie Botoș.

Ambele contracte lipsesc din declarația de interese a lui Ilie Botoș.

Botoș, spălătorul de serviciu al lui Vîntu

Ilie Botoș este cel care a dirijat, din funcția de Procuror General al României, blocarea dosarelor penale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu, prin repartizarea lor către procurori anume desemnați să execute ordinele mafiei politico financiare ale vremii, doi dintre ei fiind Irinel Păun și Cătălin Purcarin .

Primului dintre ei i-a repartizat dosarul luat de la procurorul Luminița Șega, după ce aceasta a dispus a dispus ”extinderea cercetărilor împotriva inculpatuluiSorin Ovidiu Vîntu pentru: instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, uz de fals, fals în declaraţii, instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani“. În 2004, procurorul general Ilie Botoş îi ia dosarul Luminiţei Şega şi i-l dă, aţi ghicit, unui alt celebru şi mai ales nepătat procuror, Irinel Păun. Iri Păun avea să-l scoată pe SOV nevinovat de gravele acuze aduse de predecesorul său. El disjunge din dosarul FNI cauza privindu-l pe SOV, pentru că, aşa cum am mai arătat, Vîntu avusese un accident casnic în urma căruia îşi rupsese piciorul.

Cercetările durează până a doua zi, când Iri Paun îl scoate de sub urmărire penală pentru infracţiunile grave şi îl trimite în judecată pentru fals şi uz de fals în formă continuată, infracţiuni prescriptibile după 7,5 ani de la comiterea ultimei fapte. Luminiţa Şega avea să moară, ulterior, prin otrăvire lentă la 42 de ani (?!), iar Irinel Păun avea să plece la DNA, ca şef de secţie.e la DNA, Iri Păun pleacă şef la DGA, de acolo pleacă în PÎCCJ la documentare, de unde va pleca acasă în curând (conform unor surse bine informate). În septembrie 2009, Curtea de Apel constată prescrierea. Vîntu scapă, în acest fel, de puşcărie.

Lansarea fundatiei lui Chirieac

Lansarea fundatiei lui Chirieac

În mai 2005, procurorul Cătălin Purcărin cere revenirea în Parchetul General şi este numit ca procuror (Decret 473/27.05.2005) la DIICOT. Botoş îi dă acestuia, spre instrumentare, exact dosarul FNA, în care Vîntu era inculpat, şi exact dosarul BRS, în care Vîntu era cercetat. Pe 17 aprilie 2006, Purcărin dispune în mod nelegal scoaterea de sub urmărire penală a lui Vîntu, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, asa cum reiese din comunicatul PÎCCJ din 08.02.2007: „La data de 29 iunie 2006, procurorul-şef al DIICOT a dispus infirmarea soluţiei de netrimitere în judecată, considerând-o nelegală deoarece, având în vedere perioada şi infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, procurorul DIICOT nu avea competenţa materială să se pronunţe cu privire la această cauză, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea DNA“.  După infirmarea soluţei date de in(ne)competentul Purcărin, procurorul general Ilie Botoş nu-i mai prelungeşte numirea lui Daniel Ţicău pe funcţia de şef al DIICOT. Botoş demisionează apoi din cauza fugii lui Haysam. Se duce pe o funcţie înaltă în structura centrală de informaţii a MapN. Intră apoi în scenă Marcel Sânpetru, rămas la comandă, care infirmă şi infirmarea, şi soluţia, păstrând dosarul la DIICOT. Codruţa Kovesi, proaspăt numită pe funcţie, vine şi confirmă: Ordonanţa de SUP semnată de Purcărin este, nu-i aşa, NELEGALĂ. Şi trimite dosarul la DNA. Aici se dispune o expertiză contabilă care stabileşte prejudiciul egal cu 0 şi Vîntu scapă din nou.

Manipulatorii de profesie, Dogaru și Pricină, invitați la fundația lui Botoș

dogaru botosPrintre invitații de vază la lansarea proiectului „O nouă șansă pe piața muncii pentru personalul din sectorul public de apărare“, din 7 martie 2011, au fost Mircea Dogaru (zis și Doggy Dog) și Valeriu Pricină, doi manipulatori de profesie, politruci proveniți din MapN care sunt în stare să calce în picioare steagul național pentru un kil de țuică, sau să huiduie pe imnul național, dacă interesele mașinăriei de propagandă a mafiei PSD-PNL-PC o cer. Alături de cei doi politruci a participat și asociatul lui Chirieac din afacerea dcnews – un alt proiect de manipulare pe bani europeni, despre care vom scrie curând – Val Vâlcu. Chirieac, Vâlcu, Dogaru și Pricină participă, de fapt, cu orice ocazie, la asaltul mediatic propagandistic declanșat, în formație de luptă, împotriva guvernului și a președintelui României. Ilie Botoș validează astfel, prin asocierea directă cu Chirieac în fundația CAISJ, toată această acțiune antiguvernamentală și anti-românească. Este posibil ca aceasta să fe explicația ascunderii din declarația de interese a legăturilor sale cu personaje compromise de tipul Chirieac.

Dan Badea,

6 martie 2012