Statul român a fost păgubit cu 4 milioane de euro de „staborul“ lui Mircea Sandu

Categorie: coruptie politicaCrima Organizatamafie romaneasca

Ultimul scandal de la vârful Federației Române de Fotbal, în urma căruia au fost puși sub învinuire, de procurorii DNA, zece din cei treisprezece membri ai Comitetului Executiv (CEX) al FRF, este o urmare a faptului că, acționând în disprețul propriilor regulamente și al legislației în vigoare, echipa condusă de Mitică Dragomir și Mircea Sandu a prejudiciat statul român cu aproximativ patru milioane de euro. Prejudiciul este consemnat de ANAF și constă în scoaterea ilegală de sub sechestru a drepturilor federative ale jucătorilor legitimați la SC Fotbal Club U Craiova SA, ca urmare a deciziei abuzive de dezafiliere a Universității Craiova, luate în luna mai de către Comitetul Executiv.

sanduConducerea FRF a intrat, astfel, definitiv, sub tirul încrucișat al procurorilor anticorupție, fraudarea statului român fiind un motiv destul de serios pentru ca „veșnicii“  din fruntea Federației să răspundă pentru pagubele produse de sistemul mafiot pe care l-au construit și perpetuat în fotbalul românesc. Isprava locotenenților lui Mircea Sandu, aflat de peste două decenii în fruntea FRF, a intrat în atenția procurorilor anticorupție după ce, pe 16 septembrie a.c., conducerea clubului  craiovean a făcut plângere penală împotriva acestora pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Așa s-a descoperit faptul că FRF a prejudiciat nu numai conducerea clubului de fotbal, care s-a constituit ca parte civilă cu suma de 50 de milioane de euro, ci și statul român care, prin scoaterea ilegală a drepturilor federative ale jucătorilor de sub sechestrul ANAF (instituit de ANAF pentru datorii ale clubului), a fost păgubit cu aproximativ patru milioane de euro.

Cum s-a ajuns aici? Condu­cerea Universității Craiova se afla în litigiu cu Victor Pițurcă, pentru plata unor sume restante, iar conducerea FRF decisese ca acest litigiu să fie rezolvat în plan intern, la nivelul Fede­rației, și nu în instanțele de judecată. Cum litigiul era unul de muncă, iar legislația în vigoare prevede ca el să fie rezolvat de instanțele civile de judecată (Tribunal, Curte de Apel etc.), decizia FRF prin care a somat conducerea Universității Craiova să renunțe la procesul civil este nu numai abuzivă, dar și absurdă. ”Staborul” lui Mircea Sandu a funcționat însă perfect, iar ca represalii pentru că a refuzat să execute ordinul, Mircea Sandu și locotenenții lui au decis  dezafilierea Universității Craiova – ne-a declarat avocatul clubului craiovean, Dan Claudiu Idita.

”Motivul pentru care Universitatea Craiova a fost dezafiliată este că între Fotbal Club U Craiova SA și angajatul acestuia, Victor Pițurcă a existat un litigiu de muncă. Ori, conform prevederilor legale care sunt exprese în acest sens, nu se pot soluționa aceste litigii de muncă pe calea arbitrajului, unde sunt aceste comisii jurisdicționale ale Federației Române de Fotbal. Litigiile de muncă se soluționează de secția conflicte de muncă din cadrul Tribunalelor. Victor Pițurcă a acționat Fotbal Club U Craiova SA în judecată la Comisiile jurisdicționale ale Federației Române de Fotbal, a obținut câștig de cauză la prima comisie, iar Fotbal Club U Craiova SA a formulat recurs și ulterior s-a dus pe o cale de atac prevăzută de codul de procedură civilă care este ”acțiunea în anulare”. Instanța era Curtea de Apel București, secția conflicte de muncă. Pentru acest motiv, înainte de a fi ședința CEX, FRF prin secretarul Adalbert Kassai a somat Fotbal Club U Craiova SA să retragă acțiunea din instanța civilă, iar pentru că Fotbal Club U Craiova a refuzat acest lucru, total abuziv și împotriva oricăror reglementări ei au decis excluderea echipei” – ne-a declarat Dan Claudiu Idita.

Deși, la data respectivă, Mircea Sandu se referea la retragerea de către Univer­sitatea Craiova a acțiunilor în instanță îndreptate împotriva FRF, s-a dovedit ulterior că n-au existat astfel de acțiuni,  ”FRF” fiind de fapt Victor Pițurcă. Mai mult, deși el a invocat articolul 18 din Statutul FRF, acesta nu permite excluderea definitivă a unuia dintre membri, de către Comitetul Executiv, ci de către Adunarea Generală a FRF. ”Comitetul Executiv poate adopta provizoriu măsura de excludere a membrului afiliat în cauză, pe care trebuie să o supună validării primei Adunări Generale a FRF” – se mențio­nează în art.18, pct (2) din Statutul FRF (2009).

Presa a speculat și faptul că excluderea s-ar fi făcut în baza unui nou Statut care ar fi permis acest lucru, dar care nu ar fi fost înregistrat legal la data luării deciziei, însă avocatul Univer­sității Craiova spune că ea era posibilă și în baza vechiului statut, numai că aceasta nu are efecte imediate. ”Și articolul 18 din statutul FRF, din 2009, prevede excluderea, dar nu are efecte imediate. Problema la noi este că avem o excludere provizorie, dată de CEX, până la Adunarea Generală, pe care însă n-au convocat-o niciodată. Adunarea Generală trebuia să dispună excluderea membrului, iar hotărârea Adunării Generale dacă era contestată în instanță era lipsită de efect”. În cazul Universității Craiova însă, prima consecință a dezafilierii echipei a fost declararea ca liberi de contract a jucătorilor legitimați la clubul craiovean de fotbal. Altfel spus, decizia FRF a dus la anularea contractelor încheiate anterior între jucători și conducerea Clubului. Deci la frauda uriașă amintită mai sus. Conform plîngerii penale a lui Mititelu, gruparea craioveană a suferit un prejudiciu de peste 50 de milioane de euro, reprezen­tând drepturile federative ale celor 39 de jucători deveniţi liberi de contract şi preluaţi de alte cluburi în urma dezafilierii Universităţii Craiova. Cum s-a ajuns la această sumă, deci la o medie de peste 1,2 milioane de euro pentru un jucător? Prin însumarea clauzelor de reziliere stipulate de fiecare jucător în contractele încheuiate cu clubul. Astfel, fiecare dintre jucătorii Universității Craiova avea stipulată în contractele încheiate cu SC Fotbal Club U Craiova SA o clauză de reziliere, în condițiile în care denunțau acele contract. Era, așadar, un prejudiciu asumat între părți. Prin decizia de dezafiliere a Fotbal Club U Craiova SA, de fapt excludere provizorie, ”s-a creat un prejudiciu pe care cei de la club l-au estimat ca fiind suma tuturor clauzelor de reziliere” – ne informează avocatul Dan Claudiu Idita.

Suma totală calculată astfel, cu care s-au înscris ei, ca parte civilă, la dosarul parchetului, este de 50 milioane de euro. Legitimarea jucătorilor la alte cluburi de către Liga Profesionistă de Fotbal, condusă de Mitică Dragomir, este o altă ilegalitate pentru că drepturile federative ale jucătorilor erau sechestrate de ANAF ca urmare a unor datorii mai vechi ale Univer­sității Craiova. Datoriile se ridicau, astfel, la 3-4 milioane de euro, plus penalitățile aferente, iar fiscul craiovean instituise deja sechestru asigurator și asupra jucătorilor craioveni. „Din punctul nostru de vedere, drepturile federative făceau parte din patrimoniul societăţii comerciale care avea datorie la noi. Se pune întrebarea: «Cum au devenit aceşti jucători liberi de contract, în aceste condiţii?» Statul a fost astfel prejudiciat. Punem la dispoziţia anchetei întreaga documentaţie“, a declarat directorul general al DGFP Dolj, Eugen Călinescu, pentru o publicație centrală.

sandu 2Interesant este faptul că Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj a informat în scris, cu privire la sechestrul  pus pe drepturile federative ale jucătorilor Universitatății Craiova, atât Liga Profesionistă de Fotbal, cât și Comitetul Executiv al FRF, dar acestea nu au ținut cont de adresele oficiale ale Fiscului și au permis transferul jucătorilor către alte cluburi de fotbal precum Dinamo, Steaua, Rapid sau Astra. În acest mod, Fiscul a pierdut posibilitatea de a mai recupera ceva din datoria pe care o avea clubul de fotbal la bugetul de stat. Chemat ieri la DNA, Mircea Sandu a declarat că măsura luată de el a fost una „corectă, statutară“, pe care o va apăra „până în pânzele albe“, deși, cum am arătat deja ea este nu numai abuzivă, ci și absurdă. ”Nașul” riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoare, alături de ceilalți semnatari ai deciziei de excludere a Univer­sității Craiova, un alt învinuit călcat pe bombeuri de procurorii DNA fiind Mitică Dragomir, cel care mai răspunde și la numele de ”Corleone”.

Dan Badea