Categorie: 
Lucrurile sunt însă, aşa cum vom dezvălui, mult mai grave. Monopolul de pe Otopeni îmbracă şi forme penale, mai ales după ce compania de stat a încheiat, în octombrie 2010, în aceeaşi zi şi cu aceleaşi societăţi (Alpha Rocas/Autogrill şi Millenium Pro Design), atât contracte de consultanţă, cât şi de asociere.
Cum s-a împărţit pradaÎnainte de a prezenta în ce constau aceste contracte, reamintim că relaţia firmelor de casă cu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, formată prin fuziunea Companiei Naţionale „Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti“ SA cu Societatea „Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu“ SA, a început încă din 1998, printr-un contract care a fost extins, nelegal, conform ultimului control al ANAF, prin mai multe acte adiţionale. De altfel, iniţial s-a încheiat un contract pentru catering în avioanele Tarom cu societatea Abela Rocas şi, în acelaşi timp, s-a semnat un contract pentru închirierea unor spaţii pentru alimentaţie publică în aeroport. Alături de această firmă s-a infiltrat în aeroport şi societatea Millenium Pro Design SRL, a fostului şef al Direcţiei Superioare de Control din Direcţia Generală a Vămilor, Pavel Lăscuţ, care a închiriat aici un spaţiu comercial în care a dezvoltat activităţi Tax-Free. Conform unor surse din interiorul companiei, cele două societăţi au încheiat în anul 2009 un protocol, pentru a se prezenta întâi drept concurenţi, în scopul obţinerii unui contract de consultanţă, urmând ca indiferent cine câştigă să îşi împartă administrarea spaţiilor comerciale: partea de Food&Drink revenea societăţii Alpha Rocas, restul de activităţi comerciale – societăţii Millenium Pro Design. În cazul Alpha Rocas, legăturile „reciproc“ avantajoase (între Alpha Rocas şi conducerea aeroportului, nu şi cu aeroportul, care a înregistrat pierderi) sunt mai vechi şi tot atât de ilegale, conform ultimului control al ANAF. De exemplu, pentru a controla în regim de monopol tot aeroportul, Alpha Rocas a preluat prin acte adiţionale şi contracte toate spaţiile dedicate serviciilor de alimentaţie publică deţinute de alte firme la terminarea contractelor acestora, fără licitaţie. Aşa este cazul contractului nr. 938/27.11.2008, când au fost preluate 2 restaurante, cu o suprafaţă totală de 200 mp. De altfel, pentru unul dintre cele două spaţii, reprezentanţii Alpha Rocas au început demersurile de schimbare a destinaţiei, prin amenajarea unui cazinou.Prejudiciu de un milion de euroPrimul dintre contracte (nr. 6055/04.09.1998) a fost extins apoi prin diferite acte adiţionale fără organizarea vreunei licitaţii. Ba, mai mult, conducerea Aeroportului a fost de acord cu cererea Alpha Rocas ca suma încasată de Aeroport din contractul de asociere (care era oricum ridicol de mică, 10% din venituri) să fie micşorată prin perceperea unei cote de 10% din profit. Concret, în contractul iniţial încheiat între AIBO şi Abela Rocas, era prevăzută următoarea clauză: „aeroportul va prelua o cotă de 10% din totalul veniturilor (exclusiv TVA), dar nu mai puţin de 100.000 USD anul fiscal de referinţă“, iar durata contractului era de 10 ani. Ulterior, printr-un act adiţional din 2005 (nr. 297/26.08.2005), clauza a fost modificată astfel: „compania va prelua 10% din profitul lunar brut“, iar „plafonul minim garantat de plată este de 100.000 euro/an“. Bineînţeles că profitul era calculat de către Alpha Rocas şi niciodată reprezentanţii Aeroportului nu s-au implicat în controlul modului de calcul al profitului. Aşa se face că, ulterior, controlul ANAF a stabilit un prejudiciu de aproximativ 1.000.000 de euro doar în perioada 2005-2009. Un aspect extrem de interesant care rezultă din ultimul proces-verbal de control financiar al ANAF, efectuat la CNAB, s-a petrecut în anul 2008, pe vremea ministrului Ludovic Orban. Încă din februarie acelaşi an au început demersurile pentru prelungirea contractului de asociere în participaţiune dintre CNAB şi Alpha Rocas. Iniţial (iunie 2008) s-a propus încheierea unui nou contract de asociere şi pentru că apăruseră noi spaţii comerciale în asociere cu destinaţii diferite („se scoate din asociere restaurantul Da Vinci şi se introduc spaţiile reprezentând restaurantul World News Cafe şi Intermezzo D şi E“). În iulie 2008 însă Adunarea Generală a Acţionarilor decide să nu mai prelungească acest contract cu Alpha Rocas. Concret, AGA din 09.07.2008 hotărăşte: „având în vedere avizul CA din data de 04.07.2008, cu privire la Contractul de asociere în participaţiune nr. 6055/1998, se aprobă următoarele: comunicarea către Alpha Rocas a faptului că nu se mai prelungeşte Contractul de asociere în participaţiune nr. 6055/1998“. Două luni mai târziu însă, în AGA din 15.09.2008, se decide exact contrariul: „se ia act de rezultatele negocierii avute cu Alpha Rocas şi se acordă prelungirea pe o perioadă de trei ani a contractului“.
Famiglia de pe Otopeni cu naşi, fini şi cumnaţi
Doi ani mai încolo, reprezentanţii celor două societăţi (Alpha Rocas şi Millenium) au decis – după ce s-au consultat cu conducerea AIHCB – că pot să îşi asigure monopolul pentru spaţiile comerciale fără mari investiţii.
Cum s-a realizat aceasta? Extrem de simplu: s-a semnat un contract de consultanţă şi, în aceeaşi zi, un contract de asociere. În acordul de consultanţă părţile sunt CNAB, pe de o parte, şi Millenium şi Alpha Rocas/Autogrill, pe de altă parte. Practic, Alpha Rocas/Autogrill devine consultant pentru spaţiile de alimentaţie publică, iar Millenium – pentru retail în regim de tax-free. În acelaşi timp, consultanţii hotărăsc că, pentru CNAB, cel mai bine este să se asocieze cu ei înşişi în aceeaşi zi, adică pe 27 octombrie 2010: unul cu Alpha Rocas pentru administrarea serviciilor de alimentaţie publică şi unul cu Millenium pentru spaţiile de retail. Numai că ambele tipuri de contracte sunt pline de ilegalităţi, omisiuni (toate în defavoarea CNAB), iar la o privire mai atentă poţi cuantifica până şi mărimea şpăgii, fără prea mari eforturi. Se vorbeşte aici despre o şpagă de 15.000-20.000 de euro lunar, dar lipsa unor probe concrete ne determină să fim rezervaţi atât cu privire la cuantumul, cât şi la traseul ei. De asemenea, se mai afirmă că unele dintre firmele care au drepturi exclusive de vânzare sau de expunere branduri pe Aeroport ar plăti pentru asta 7-10.000 de euro lunar, sume care se constituie într-un fond de unde s-ar plăti tainul către stăpânire. Interesant este că iniţiatorul caietului de sarcini al asocierii/consultanţei cu firmele de casă, adică directorul comercial de la CNAB, Ştefan Ţonea, s-a mutat după semnarea contractelor, păguboase pentru aeroport, chiar la Alpha Rocas şi tot pe funcţia de director comercial. La fel, directorul general adjunct Gabriel Ţară, fost director general al CNAB şi unul dintre principalii responsabili de situaţia de pe Otopeni, este, de la începutul anului trecut, membru în Consiliul de Administraţie al aceleiaşi Alpha Rocas. Pe de altă parte, fostul director comercial Ţonea este cumnatul actualului director economic al CNAB, Augustin Duţulescu (nevestele lor sunt surori), cel care a girat contractul din punct de vedere economic şi a asigurat sprijinul politic pentru directorul general, Teodor Jidav, care, cum altfel?, este chiar naşul său.
Asociaţii au devenit consultanţi pentru… asocieri
Conform unor informaţii apărute deja în presă, CNAB a câştigat din asocierea cu Alpha Rocas, spre exemplu, pentru cei 1.766 mp, aproximativ 100.000 de dolari anual, echivalent cu plata unei chirii de aproximativ 4,69 dolari/mp/lunar. Cum chiria minimă pentru un spaţiu în acea locaţie depăşeşte 200 euro/mp/lunar (există în aceeaşi incintă şi spaţii pentru care s-au încasat chiar şi 750 euro/mp/lunar), se poate constata cât de păguboasă este această afacere pentru Companie.
Contractul de consultanţă
încheiat pe 27 octombrie 2010, între SC Millenium Pro Design SRL, Autogrill SpA, pe de o parte, şi CNAB SA pe de altă parte, intitulat „acord privind colaborarea şi consultanţa în legătură cu activitatea de împărţire, amenajare şi exploatare a spaţiilor comerciale din incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti“, este făcut special pentru a preda controlul acestor spaţii chiar consultanţilor. Cum se ştie, rolul consultantului este acela de a-l asista şi consilia pe beneficiarul serviciilor de consultanţă în legătură cu realizarea unui obiectiv/încheierea unui contract. Conform specialiştilor în acest domeniu, prin rolul pe care îl are, consultantul trebuie să creeze, ca rezultat al serviciilor pe care le oferă, condiţii pentru obţinerea unui anumit tip de avantaj pentru beneficiar. Ca regulă generală, tocmai pentru a crea condiţiile necesare maximizării avantajelor pentru beneficiar (cel care angajează consultantul), nu se admite ca rezultatele serviciilor de consultanţă să fie aplicabile, într-un contract de asociere de exemplu, în care una dintre părţi, asociatul beneficiarului, să fie tocmai consultantul. Este evident că în cazul în care rezultatele serviciilor de consultanţă vor fi introduse într-un contract de asociere în care unul dintre asociaţi este tocmai Consultantul, acesta din urmă va încerca să maximizeze profiturile sale în legătură cu asocierea, şi nu pe cele ale Beneficiarului acordului de consultanţă. Pentru a simplifica lucrurile, este ca şi cum o companie ar angaja, printr-un acord pentru realizarea unui caiet de sarcini necesar organizării unei licitaţii, pe una dintre firmele care ar trebui să participe la licitaţie.
La punctul 3 din Acord, spre exemplu, acolo unde este prevăzută activitatea consultanţilor, sunt înscrise mai mult obligaţii pe care CNAB şi le asumă astfel încât, practic, oferă consultanţilor-asociaţi dreptul de control asupra activităţilor comerciale ale CNAB. La punctul 4 sunt prevăzute situaţiile vizate de servicii (de consultanţă?). Încă o dată, aceste servicii nu sunt definite, în schimb sunt foarte bine descrise situaţiile în care cei doi Consultanţi trebuie să-şi dea acordul sau chiar să hotărască în privinţa amenajării, dar şi a exploatării spaţiilor comerciale. Este evident că în nicio situaţie cei doi consultanţi nu vor fi de acord cu decizii care nu ar avantaja în primul rând Asociaţii CNAB pentru exploatarea spaţiilor comerciale, pentru că, bineînţeles, cunsultanţii sunt şi asociaţi. De subliniat că, dat fiind tipul de servicii pe care îl oferă, în ciuda caracterului comercial pe care îl are, CNAB are şi caracteristici care o definesc, cum am mai spus, ca instituţie de interes public. În acest caz, orice intenţie de a-şi întări caracterul de instituţie de interes public, în ceea ce priveşte serviciile pe care trebuie să le ofere călătorilor, se va lovi de interesele consultanţilor asociaţi, care vor avea în fapt capacitatea de a decide în propriul interes, chiar dacă acest interes ar veni în contradicţie cu interesul public. La art.1, pct (M) se precizează că „părţile au obţinut acordul organelor statutare pentru încheierea acestui contract (nu se mai foloseşte termenul «acord», ci «contract», probabil pentru că a existat un caiet de sarcini în care trebuia încheiat un contract), iar procedurile de realizare a acordului… au fost derulate cu respectarea prevederilor legale“. În schimb, acest paragraf nu se mai regăseşte la Contractele de asociere, poate pentru că acest acord şi contractele de asociere nu au trecut împreună pe la vreo autoritate care să controleze legalitatea din puctul de vedere al legislaţiei concurenţei. Se poate prezuma că, dat fiind caracterul „captiv“ ce poate fi atribuit pasagerilor din Aeroportul Otopeni (nu poţi ieşi din Aeroport să cumperi un produs sau serviciu din altă parte), lipsa concurenţei creează avantaje de tip monopol pentru cei doi consultanţi/asociaţi.
În concluzie, Acordul de consultanţă este în esenţă o extindere a contractelor de asociere. Dacă prin contractele de asociere cei doi asociaţi îşi asigură o poziţie de cvasimonopol, prin acordul de consultanţă poziţia este întărită prin scoaterea de sub puterea de decizie a CNAB a oricărei acţiuni referitoare la controlul spaţiilor comerciale din Aeroport, chiar celor care nu se regăsesc în contractele de asociere. De exemplu, dacă la un anumit moment CNAB ar dori, pentru a desfiinţa cvasimonopolul, să înfiinţeze noi spaţii comerciale, conform cu acordul de consultanţă, ultimul cuvânt l-ar avea consultanţii. Care, probabil, nu vor fi de acord pentru că asta ar crea o concurenţă pe care asociaţii nu şi-o doresc.
… Iar consultanţii pentru asocieri au devenit asociaţi
Conform unui specialist în derularea unor astfel de contracte, care a analizat contractul de asociere cu SC Millenium Pro Design SRL,
Cum se va desfăşura însă preluarea spaţiilor de către asociaţi? Concret, nu vor mai fi reînnoite contractele de chirie cu actualii chiriaşi (care plătesc în acest moment până la 200 euro/mp), ci vor fi trimise către cei doi asociaţi. Unii dintre actualii chiriaşi nu vor mai fi acceptaţi de către cei doi asociaţi pasivi pentru că produsele lor se înscriu în lista pentru care Millenium şi Alpha/Autogrill deţin exclusivităţi. Cum vor scăpa de aceşti chiriaşi? Fiecare contract de asociere are o clauză de renegociere a chiriei anuale. Unii dintre cei care sunt prezenţi în zona comercială din Aeroport au fost informaţi deja că li se va mări chiria până la 600-1000 euro/mp/lună dacă nu reuşesc să se înţeleagă cu noii parteneri ai CNAB. Cine rezistă, rămâne. Dar rezistă cineva? Pe de altă parte, conform contractului de asociere dintre CNAB şi Asociatul Activ (Millenium sau Alpha Rocas),
pentru anumite spaţii pe care Asociatul activ nu le poate exploata, pot fi aduşi (dar numai de către Millenium) diferiţi „afiliaţi“. Aceşti Afiliaţi nu pot încheia contracte de locaţiune (cf. Art.4.9.6) adică de locaţie sau închiriere/subînchiriere. Aşa cum le-a şi fost propus unora dintre chiriaşii de acum, ei ar trebui să semneze un contract de asociere cu Millenium, urmând să activeze sub managementul celor de la Millenium Pro Design pe noile spaţii. Politica de vânzări şi de marketing va fi realizată de către Millenium, noul subAsociat urmând la rândul său să plătească către Millenium o garanţie şi o taxă de management. Iar garanţiile nu sunt de ordinul miilor, ci a zecilor de mii de euro. E posibil ca aceste garanţii însumate să totalizeze mai mult decât cere CNAB de la Millenium pentru toate spaţiile pe care le aduce în asociere. Oricum, nici execuţia acestei garanţii, care este minimală, nu este clară. Nu sunt definite cazurile în care CNAB poate executa garanţia, ci se arată la art.4.20.2 că execuţia se poate face doar în cazul unei „Încălcări semnificative“.
Conform contractului, există o clauză prin care 10% din spaţii pot fi date de către CNAB către terţi. Pentru ca aceşti terţi să intre pe Aeroport este necesar însă ca Asociatul Activ (adică Millenium) să îşi dea acordul, şi oricum aceşti terţi nu vor putea să activeze în domenii de interes maxim pentru Millenium (aceeaşi clauză este valabilă şi în cazul Alpha). În fapt, există câteva servicii pe care Aeroportul trebuie să le ofere pasagerilor şi care nu sunt aducătoare de profituri substanţiale (ex. vânzarea de reviste, frizeria etc.). Prin această clauză, practic, Millenium scapă de sarcina gestionării acestor servicii, dar rămâne decident asupra managementului spaţiilor. De exemplu, dacă Millenium nu este interesată de o frizerie, asta nu înseamnă că nu va decide asupra tipului de spaţiu care este oferit pentru acest tip de serviciu. Acelaşi lucru este valabil pentru farmacii sau spaţii pentru vânzarea revistelor sau cărţilor.
„Lasciate ogne speranza, voi ch’entrat“ în aeroport
Referitor la plăţile către CNAB, situaţia este tot în defavoarea companiei. Spre exemplu, în Anexa 3 Plan de afaceri se precizează că suprafaţa totală pusă la dispoziţie va fi la sfârşitul anului 2012 de 1829 mp. În anii 2011 şi 2012, conform estimărilor din Anexa3, CNAB ar trebui să primească din asociere 770.000 de euro în 2011 şi 1.371.000 de euro în 2012. Din datele avute, în acest moment chiria medie în CNAB este de 80-120 euro/mp/lună. Pentru un spaţiu total de 1829 mp. ar rezulta o chirie de aproximativ 1.800.000 – 2.700.000 euro/an, deci CNAB SA ar câştiga mai mult dacă ar închiria în condiţiile de acum suprafeţele comerciale, faţă de sumele care îi revin în urma asocierii. În fapt, nici sumele anuale pe care ar trebui să le primească CNAB de la asociat nu sunt sigure, ele depinzând de o serie de parametri cum sunt: numărul de pasageri pe fluxul plecări sau spaţiile disponibile. Ideea este că numărătoarea pasagerilor o face asociatul activ prin mijloace care nu sunt descrise în contract, iar spaţiile devin indisponibile dacă nu pot fi folosite un număr de zile într-o lună, de exemplu din motive legate de lipsa curentului electric. Bineînţeles că monitorizarea tot Asociatul Activ o realizează.
Unul din motivele invocate de asociaţi pentru plata unor sume atât de mici către Aeroport sunt costurile legate de investiţii.
Este o mare păcăleală: 80% din investiţii sunt realizate, pe cheltuiala lor, de firmele cu care cei doi consultanţi/asociaţi s-au asociat (vezi cazul Lavazza sau Burger King). În plus, există la capitolul „cheltuieli“ o rubrică referitoare la Consultanţă care va reprezenta 0,5% din Venituri. Câtă vreme asociatul este şi consultant, iar acordul de consultanţă este gratuit, nu se ştie unde se vor duce aceste sume.
După intrarea în vigoare a acestor trei convenţii dintre CNAB şi firmele Alpha, Millenium şi Autogrill, concurenţa va dispărea inclusiv din zona de Retail unde mai există un anumit tip de concurenţă. Urmările noilor contracte vor fi resimţite din plin de către pasageri, deoarece ei vor avea la dispoziţie doar două opţiuni: fie să se lase jefuiţi de către cei doi parteneri ai CNAB, fie să renunţe la a-şi mai cumpăra ceva în cele câteva ore în care rămân prizonieri în Aeroport.
Dan Badea