După ce a fost încadrat definitiv în armata de turnători ordinari ai regimului ceauşist, Felix ameninţă disperat cu instanţa pe oricine are curaj să-l acuze că şi-a turnat cu pasiune rude, prieteni, colegi sau parteneri de afaceri.
„Cine calomniaza, va raspunde. De azi inainte, toţi cei care mint, care reproduc deliberat informaţii false şi calomnioase vor răspunde civil şi penal” – ameninţă mâncătorul de şobolani.Impostor profesionist, după ce vreme de cîteva cincinale a negat relaţia sa cu ofiţerul de la capătul lesei, el îşi continuă pe blogul personal delirul diversionist.
„Curtea de Apel, în 2010, şi Înalta Curte astăzi au respins practic toate acuzaţiile formulate la adresa mea, mai puţin faptul că i-am comunicat directorului întreprinderii de comerţ exterior unde eram angajat, că un cetăţean strain mă presa să fug din tara. Este tot ce a mai ramas din uriaşul balon propagandistic al “colaborării”” – mârâie Felix încercând să-şi convingă nepoţii că n-a fost decât puţin ticălos.
(Tataie, n-ai fost doar puţin ticălos, ci ticălos pe de-a’ntregul! Ai fost turnător ordinar, tataie, chiar dacă asta n-a durat decât un deceniu şi ai fost avansat apoi la categoria grea, ca partener loial al Securităţii – îi vor spune nepoţii, în cor, când vor pricepe ce a fost turnătorul şi la ce folosea el.)
Cine analizează cu atenţie cele câteva file olografe din activitatea informativă a turnătorului Felix, descoperite de CNSAS, nu se poate să nu observe că, încă de atunci, el avea un comportament ciudat pentru un colaborator de rând. Conform definiţiei date prin legea 293/2008, prin colaborator al securităţii se înţelege „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului„.
Dacă un colaborator era cel care doar furniza informaţii, cum se numeşte cel care „activa” alături de ofiţeri, în ţară şi peste hotare, pentru a-i depista pe duşmanii regimului? Colaborator-însoţitor? Turnător-detectiv?…
„Precizez că în perioada 1973-1976 împreună cu tov. Col. Gligor Octavian de la Dir. Paşapoarte am depistat cadrul care a contribuit la fuga lui Silaghi. Menţionez că în această acţiune am activat atît în ţară, cât şi în repetate rânduri în RFG” – îşi informa Felix, superiorii, în 4 iunie 1980, pentru a-şi sublinia devotamentul faţă de interesele statului comunist.
Aşadar, colaboratorul care de regulă dădea informaţii din habitatul său obişnuit a fost scos, în acest caz, din ţară, şi introdus în alte medii în cadrul unor operaţiuni complexe, de penetrare informativă, coordonate de la centru. Felix a depistat astfel cadrul care a ajutat-o pe una dintre verişoarele sale să plece din ţară! Economistul ciripitor de la Vitrocim, ajuns mare şef la compartimentul de Aport Valutar Special, a rezolvat astfel o problemă vitală a statului român: a identificat cadrul trădător. Tare mult aş dori să aflu ce s-a întâmplat cu persoana identificată de ticălos, pentru că şi acest tip de acţiune descris de Felix, cu propria lăbuţă, reprezintă un adevărat act de poliţie politică.
Turnătorul-detectiv Felix ajunsese în 1977 la apogeul carierei sale de ciripitor, cooperând nu numai la vânarea peste hotare a „trădătorilor”, ci şi la plănuirea unor tactici de lucru pentru abordarea cu succes a unor persoane indicate de ofiţeri. Iată două exemple de implicare voluntară în operaţiuni de poliţie politică, prima dintre ele fiind recunoscută ca atare şi de instanţa supremă.
„L.G. este cetatean austriac de origine romana care locuieste la Viena, unde are un birou de comision si reprezentanta. (…)In ce ne priveste, L.G. a dat de inteles in ’72 ca ar fi dispus sa ne sprijine daca avem o intentie salvatoare. Consideram posibila abordarea de catre noi a lui L.G” (29.12.1977)
După cum se poate observa, Felix nu vorbeşte în nume propriu, nu spune „eu„, ci „noi”. Expresiile „ar fi dispus să NE sprijine”, abordarea de către NOI„, „relaţiile NOASTRE” sunt dovezi clare ale spiritului de echipă dintre Felix şi cei pentru care turna, cei care, spunea, îl ajutau să câştige şi el o pâine.
„Lucrând în comerţul exterior, eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine cand mă întrebau de un cetăţean străin să spun ce stiu despre el” – a mărturisit senin turnătorul, după ce impostura i-a fost descoperită de CNSAS.
Aşadar, dacă ofiţerilor care-l controlau în anii ’70 le spunea că toarnă din dragoste de patrie, celor de la CNSAS le-a ciripit legenda cu pâinea.
Că doar nu era să recunoască adevărul şi să spună că a turnat pentru că toată viaţa lui n-a fost decât un porc-de-câine, un şarlatan care şi-a construit fericirea pe nenorocirile altora, iar acum, ca să nu răspundă pentru hoţiile de care este acuzat prin diverse dosare penale (Loteria, ICA etc.), s-a refugiat în Parlamentul României, de unde speră să nu mai iasă până când unul din neamul lui cu cefe roşii nu ajunge, din nou, preşedintele României.
Ca odinioară, când toate instituţiile statului român, cu Justiţia în frunte, erau în subordinea lor…
Dan Badea