De ce l-aş vota pe Băsescu? (Update)

Categorie: BlogrollEXPORT 5Manipulare prin presaPresa

de Cornel Nistorescu
NISTORESCU_editorial pro Basescu

„Întrebarea aceasta cutreieră mai multe minţi de alegători (…). Băsescu, în obrăznicia lui deja proverbială, a zis că nu are nevoie de voturile altora. Câştigă oricum. Într-o vreme în care politicianul român s-a transformat într-un cerşetor de simpatii, Băsescu pare a fi un om într-o ureche. Râde pişicher şi zice că nu-i pasă. Câştigă şi fără (…). Un asemenea afront i-a făcut pe mulţi (…)să vadă negru în faţa ochilor. Auzi dom’le ce tupeu, să aibă curajul să zică n-am nevoie de voi! Cine şi-ar fi putut imagina una ca asta! Nu-l votez nici dacă mă taie în bucăţi! Nu-l aleg nici pe Oprescu! Mai bine stau acasă! Mulţi (…) vor fi ajuns poate la această concluzie. Ea nu are la bază decât orgoliu şi încăpăţânare. Nici un fel de raţiune politică. Dacă ei nu vin la vot, Sorin Oprescu nu se mai împiedică de nimic. Devine primul (…). Ce influenţă poate avea această schimbare spectaculoasă asupra electoratului (…)? Nici în visele negre n-ar putea suporta această variantă! Şi atunci? În acelaşi timp, nu-şi pot scoate din cap curajul marinarului de a le spune franc, n-am nevoie de voi!

Traian Băsescu n-a fost niciodată un înţelept. De multe ori l-a luat gura pe dinainte, uneori chiar la limita grosolăniei, fiind taxat adesea pentru gesturile de necioplit. Dar a făcut ce i-a trecut prin cap. Nu şi-a croit acţiunile în funcţie de ce-ar zice unul sau altul. A făcut pur şi simplu aşa cum a simţit şi abia apoi a văzut pe unde scoate cămaşa. A luat-o pe arătură şi împotriva mecanicilor de locomotivă, şi a sindicatelor, şi a lui (…), şi a lui (…). S-a luat chiar de Mugur Isărescu, într-un moment în care nici un politician cu cap n-ar fi făcut-o.

(…)N-aş putea să spun că Traian Băsescu e fără cusur şi n-are nici un păcat. Doamne fereşte! Ba, aş zice că mai are multe despre care încă n-am aflat. Nu vreau să-l blamez nici pentru cele ştiute, nici pentru cele neştiute. Dar Traian Băsescu are structura unui om care se potriveşte acestor vremuri. E limpede la cap şi nu se sperie de umbre. Le vorbeşte oamenilor pe şleau. Ştie să râdă, inclusiv de el, ca să nu mai vorbim de alţii. Privirea lui şantalie se împarte în două. Un ochi dă cu biciul, celălalt râde prieteneşte. Băsescu e în stare să bea cu frânarii, (…)să-i spună lui Emil Constantinescu sau lui Ion Iliescu, dom’le, şeful statului s-o lase mai moale cu girofarul că-mi trezeşte cetăţenii! Dacă vrea coloană oficială să mergă pe centură!

Adevărul e că Băsescu place şi, în acelaşi timp, enervează. Oricum, nu lasă pe nimeni indiferent. Ori te face să-l respecţi şi să-l iubeşti, ori te aduce la exasperare. Dar nu te lasă nepăsător şi nici nu e invizibil. Trebuie să recunoaşteţi că nu puteţi şti dacă arde sau e rece ca gheaţa. Comandant de vas, el a devenit parlamentar şi producător de îngheţată. A fost şi ministru, a negociat cu Banca Mondială, fiind printre foarte puţinii parlamentari capabili să-şi dea demisia şi să mergă la Parchet pentru a zice, legaţi-mă dacă aveţi dovezi!

Două întâmplări spun ceva în plus despre om. În aceeaşi zi în care şi-a dat demisia din parlament pentru a se pune la dispoziţia Parchetului, am petrecut câteva ore împreună în faţa microfonului (…). Şi, în direct, fără nici o sfială, Traian Băsescu a zis, dom’le nu mi-ar fi ciudă dacă m-ar acuza pentru prostiile pe care le-am făcut! Şi aţi făcut? Oho! Câte nu face omul, a zis el. Mă puteau cerceta pentru că am mutat o stâncă pe Valea Oltului şi nu era cazul. Mi s-a transmis că o stâncă poate cădea peste calea ferată. Am zis, faceţi-o bucăţi, încărcaţi-o în vagoane şi duceţi-o de acolo! Şi au mutat jumătate de munte.

A doua întâmplare a fost cea cu „Orfani pentru partid” (…). La ora opt dimineaţa, Traian Băsescu ţipa la telefon ca o soacră veninoasă. E un lucru murdar, domnule (…), e o minciună sfruntată. V-aţi pus în slujba celorlalţi şi vreţi să mă demolaţi. I-am spus că o să verific, şi dacă nu-i adevărat ne vom cere scuze. Aproape de amiază, Traian Băsescu a telefonat din nou. Vă cer scuze domnule (…). E adevărat cuvânt cu cuvânt. Vă jur că n-am ştiut. Nişte tâmpiţi (…) au făcut un contract şi i-au dus pe copiii de la cămin la lipit afişe noaptea!

Nistorescu in curtea lui SOV

Nistorescu_noul_cotidianul(…)Cu riscul de a-i supăra pe mulţi, în faza în care au ajuns lucrurile acum, eu l-aş vota pe Traian Băsescu”.

PS: 1. Textul de mai sus a fost scris de unul dintre cei care, între timp, au fost cumpăraţi, cu conştiinţă cu tot, de mogulul Sorin Ovidiu Vîntu. Autorul a devenit, astăzi, un duşman de moarte al lui Traian Băsescu. Dacă nu era lacom, putea să rămână un jurnalist respectat chiar şi numai de aceia care au crezut în el. El s-a vândut însă, a devenit o jigodie a presei române şi va sfârşi, cu siguranţă, singur în palatele lui. Nici Vîntu şi nici Patriciu nu se ataşează de slugi.
PS 2. Ghici cine este autorul!
PS 3. Felicitări lui murfi şi celorlalţi care l-au arătat cu degetul pe autor. Dacă Băsescu o să câştige alegerile, voi da o bere, două, sau chiar trei…Voi bea chiar şi eu una!