Culisele bătăliei pentru preluarea ostilă a SIF-urilor

Prezint astăzi un “plan de preluare ostilă” a celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF 1-Banat Crişana, SIF 2 – Moldova, SIF 3 – Transilvania, SIF 4 – Muntenia şi SIF5 -Oltenia) , cu menţiunea că el a fost elaborat încă din 2001 şi, parţial, a fost îndeplinit.

În document se precizează clar faptul că, urmând o anumită strategie, controlul acestor fonduri de investiţii poate fi obţinut prin preluarea a 20-25% din acţiunile fiecăruia “la preţuri care sunt mai mici decât cash-ul pe care-l are fiecare dintre ele”. Conform planului pus la punct de anumiţi “experţi străini”, costul acţiunii de preluare agresivă a celor cinci SIF-uri s-ar ridica la maximum 10 milioane USD/SIF, incluzând toate comisioanele, taxele şi costurile efective ale acţiunilor, adică la un total de 50 milioane USD pentru toate SIF-urile. În acest caz, câştigurile prognozate ar fi de 8-9 ori mai mari decât valoarea investită, adică de 400-450 milioane USD. Ca la Caritas.

Mai mult, din restructurarea ulterioară a fondurilor astfel preluate se mai poate câştiga “încă pe atât”, adică s-ar ajunge la un profit de aproximativ 800 milioane de dolari. Deşi o astfel de operaţiune a fost încercată, fără succes, şi de Sorin Ovidiu Vântu, grupul american ar fi reuşit, se afirmă în documentul descoperit de noi, să execute o parte din acest plan. Surprinzător, cum vom vedea mai încolo, o altă operaţiune asemănătoare a fost dirijată cu succes şi de gălăţeanul Cătălin Chelu.

Conform unui alt document secret (pana azi), coordonatorul operaţiunilor de preluare ostilă a SIF-urilor ar fi fost Howard Golden, reprezentant al mai multor fonduri americane de investiţii.

Privatizarea în masă

Bătălia pentru controlul Societăţilor de Investiţii Financiare (SIF), ale căror active nete se apropie de 3 miliarde de euro, a reprezentat şi reprezintă o prioritate pentru anumite grupuri de interese, străine sau autohtone. Dacă, teoretic, acest control este limitat de reglementări speciale, practic totul este posibil.

Create în timpul procesului de privatizare în masă, de la începutul anilor -90, ca fonduri închise de investiţii, SIF-urile au primit în proprietate mii de societăţi care cumulau aproximativ 15% din valoarea economiei naţionale. Fiind organisme de plasament colectiv încă de la înfiinţare, adica fiind destinate unor mici investitori care nu aveau prea multe resurse financiare şi nici nu erau suficient de mari ca sa-şi poată permite şi administrarea lor separată, managementul acestora a fost preluat de guvern.

Pentru a se evita “ingineria” cu certificatele de proprietate, s-a impus însă un prag de deţinere a acţiunilor SIF de 0,1%. Ulterior, pragul a crescut la 1%. Evident, pentru administratorii de fonduri mari s-a găsit şi o portiţă pentru a evita acest prag.

Informaţii despre piaţa de capital

Raportul de mai jos a fost înaintat, în 2002, conducerii SIF Muntenia (preşedintelui Horia Teodor Mihăescu– foto), el fiind elaborat de către un grup de persoane specializate în obţinerea de informaţii din sfera pieţei de capital. Documentul avea să atragă, câţiva ani mai încolo, pedepsirea exemplară atat a celui care l-a descoperit, cât şi a celui care l-a citit şi a încercat să-l contracareze.

Aşa cum v-am informat în rapoarte anterioare privind structura de acţionariat a SIF-urilor, există un program de preluare a SIF-urilor, pus la punct de experţi străini, dar buni cunoscători a realităţilor din România. Cu greu am reuşit să consultăm acest program şi să extragem din el elementele care credem că vă interesează.

Programul cuprinde analize aprofundate privind fiecare SIF, privind valoarea şi capitalizarea lui, privind cadrul legal în care îşi desfăşoară activitatea, privind modul în care sunt organizate şi date despre conducerile lor. De asemenea, sunt analizate căile şi etapele necesare preluării ostile a fiecărui SIF, ca şi costurile pe care le implică această operaţie.
În continuare vom prezenta în sinteză fiecare capitol al acestui studiu punând accent pe elementele care credem că v-ar interesa pentru a pregăti un program de măsuri care să combată acest plan.

Date generale despre fondurile ţintă

SIF-urile au fost create în procesul de privatizare ca nişte fonduri mari de ţară, care au primit în proprietate mii de companii. În acest moment aceste fonduri care se tranzacţionează pe bursă au un discount de peste 85%. Aceste fonduri sunt nişte fonduri închise, care pot fi preluate dacă cumperi maxim 25% din ele.

SIF-urile au fost create ca nişte fonduri închise, iar managementul acestora a fost numit de Guvern în timpul privatizării în masă. Acest management a luptat încă de la început pentru păstrarea poziţiilor împotriva unor posibile preluări. Pentru aceasta au întârziat înscrierea la bursă a SIF-urilor, dar mai ales au introdus în statute o prevedere care limitează deţinerile unei persoane sau a unui grup de persoane cu relaţii între ele la 0,1% din acţiunile societăţii.

Această limitare prezintă şi un avantaj, şi anume că valoarea acţiunilor SIF-urilor este doar 15% din valoarea lor contabilă şi probabil 2-5% din valoarea reală. De asemenea neconcentrarea acţionariatului le fac mai sensibile la o preluare ostilă realizată după un plan profesionist.

Rezumat al celor mai importante active ale SIF-urilor

În acest capitol se face o analiză în detaliu asupra celor mai importante pachete de acţiuni deţinut de fiecare SIF. Fiecare dintre societăţile comeciale din portofoliul SIF-urilor este descrisă, analizată şi evaluată atât ca valoare de tranzacţionare cât şi ca valoare de lichidare.
Societăţile comerciale ale fiecărui SIF sunt grupate pe categorii:
– societăţi în care SIF deţine majoritatea;
– societăţi în care SIF deţine pachet minoritar.

Am considerat că nu este cazul să vă dăm foarte multe din informaţiile care apar în studiu despre societăţile importante ale SIF-urilor, deoarece suntem siguri că le cunoaşteţi mai bine.
Vă vom rezuma numai concluziile acestor analize.

Sumar:
– deţineri majoritare cuprinse între 30 şi 75 milioane USD
– deţineri minoritare cuprinse între 15 şi 40 milioane USD
– alte societăţi cuprinse între 20 şi 60 milioane USD
– cash între 5 şi 30 milioane USD.

Aceste valori arată că la fiecare SIF o valoare minimă a portofoliului este cuprinsă între 80 şi 100 milioane USD. Dacă se compară această valoare cu capitalizarea curentă a unui SIF care este sub 10 milioane USD rezultă un discount de 85-90%. Deoarece calculul precedent este foarte conservator este sigur că în următorii 2-3 ani fiecare fond poate fi lichidat cu o valoare de peste 150 milioane USD.

Programul de preluare a SIF-urilor

Din analiza fiecărui SIF rezultă că merită să se încerce să fie preluate, deoarece investitorii îşi pot recupera rapid banii investiţi, iar după preluare prin restructurarea bilanţieră a fiecărui fond, acestea pot deveni o bază pentru un venit substanţial şi un motor pentru dezvoltarea economică.

În principal preluarea presupune împrumuturi de fonduri către 200 de persoane juridice şi fizice, care vor cumpăra fiecare până la 0,1%, operaţie riscantă dar care merită făcută pentru a putea ocoli prevederile din statutele SIF-urilor.

În acest moment considerăm că fiecare SIF poate fi preluat, cu 20% din acţiuni, la preţuri care sunt mai mici decât cash-ul pe care-l are fiecare dintre ele.

Elementele principale ale programului de preluare ostilă a SIF-urilor sunt:

1. Împrumuturi din partea „celor 4 Fonduri ale noastre” către persoane juridice şi fizice. Persoanele fizice nu trebuie să fie rude de gradul I şi trebuie să fie de încredere.
Pentru aceasta s-a făcut un program de siguranţă juridică cu o firmă de avocatură americană din Bucureşti, care a luat în considerare toate elementele legislative din România în aşa fel încât să avem toate garanţiile atât pentru persoanele împrumutate cât şi pentru recunoaşterea drepturilor lor de acţionari de către conducerile SIF-urilor.

2. Pentru toate persoanele împrumutate, care permit să li se implice numele în această operaţie, brokerul pe care-l au la Bucureşti va deschide conturi şi le va cumpăra acţiuni până la limita de 0,1% la fiecare SIF. Banii vor merge direct la broker şi nu vor trece prin conturile persoanelor respective.

3. Acţiunile cumpărate vor fi transferate la Banca Românească, care a fost aleasă Custode, pentru a asigura un alt grad de protecţie.

4. Se va cere unei firme mari de audit să verifice procedeul de reprezentare la Adunările Generale ale Acţionarilor prin procuri, în aşa fel încât conducerile actuale ale SIF-urilor. Folosirea unuia dintre auditorii mari îi va împiedica pe administratorii SIF-urilor să ne conteste dreptul de vot în numele oamenilor noştri din străinătate.

5. După ce se va deţine suficient de mult în fiecare SIF (între 12 şi 14%), deci în momentul în care acestea nu se vor opune la o preluare ostilă, va începe munca de contactare a managementului, care se va face prin „partenerul nostru”. Această etapă este absolut necesară pentru a părea o preluare prietenoasă, limitând astfel întârzierile, procesele, publicitatea negativă etc.
Se consideră că costurile obţinerii unei cooperări din partea managementului nu vor depăşi 1% din activele pe care le vor prelua. Se apreciază că sunt justificate chiar costuri de până la 2,5%.

6. După preluare, pe baza datelor concrete la care vor avea acces direct se va elabora un plan cu propuneri clare asupra căror active trebuiesc ţinute , care trebuiesc lichidate şi ce să se facă cu surplusul de fonduri.

7. În cazul în care vor apărea probleme care să nu poată evita o blocare a programului de preluare ostilă se vor lua măsuri de a lichida toate deţinerile la un preţ cât mai mare.

Măsurile care trebuie luate pentru realizarea planului

Pentru realizarea preluării SIF-urilor se vor lua următoarele măsuri:

1. Crearea unei „Companii centrale”.

2. Realizarea a 120-160 contracte de împrumut pentru persoane care sunt de acord să li se folosească numele în această operaţie.

3. Deschiderea de conturi la firme de brokeraj pentru toate persoanele cărora li s-au făcut contracte de împrumut şi cumpărarea discretă de acţiuni pentru fiecare client, până la limita permisă de statutele SIF-urilor.

4. Colaborarea cu firmele de audit şi avocatură pentru realizarea procedurilor descrise anterior.

5. Realizarea schimbărilor în conducerea SIF-urilor în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor.

6. Încercare de a crea o relaţie bună între „Compania centrală” şi administratorii şi managerii actuali ai SIF-urilor.

7. Purtarea oricăror lupte legale necesare pentru obţinerea în final a succesului.

Măsuri care pot fi luate de conducerile actuale ale SIF-urilor pentru a păstra controlul

Această analiză este considerată componenta esenţială a strategiei care a fost concepută pentru preluarea SIF-urilor. Acest capitol conţine atât posibilele acţiuni ale conducerilor SIF-urilor pentru a se opune strategiei concepute de acest grup, ca şi propuneri prin care să fie înlăturate efectele acestor acţiuni.

Principalele puncte ale acestei analize sunt:

1. Conducerile SIF-urilor pot cere ca aceste societăţi să fie delistate sau să blocheze cumpărarea de acţiuni de către persoanele fizice sau juridice care sunt suspectate că sunt controlate de grupuri care acumulează acţiuni.

Cu delistarea este foarte greu întrucât ea face obiectul unei Adunări Generale a Acţionarilor, iar în cazul unui astfel de eveniment se poate conta şi pe votul negativ al celor care au cumpărat acţiuni în scopul de a specula şi care vor avea pierderi în cazul unei delistări.
Dacă se reuşeşte totuşi delistarea există un plan de rezervă, bazat pe experienţele anterioare în preluarea unor societăţi nelistate. Totuşi o astfel de variantă este de evitat deoarece creşte costurile.

Pentru a se evita un astfel de scenariu se recomandă păstrarea unui secret total, până cel puţin se va acumula o masă critică de acţiuni la fiecare SIF.

Pentru cel de-al doilea scenariu cu blocarea la cumpărare a persoanelor prin care se fac acumulări de către grupul menţionat, se consideră că atât timp cât se va folosi un mare număr de persoane străine şi cea mai mare parte a cumpărărilor se va face în numele unor persoane fizice, conducerea SIF-urilor nu va putea să identifice prea uşor grupul de interese care este în spatele lor şi nici nu poate să interzică cumpărarea de acţiuni tuturor străinilor.

2. Conducerile SIF-urilor vor încerca să împiedice votul grupului în Adunările Generale ale Acţionarilor.Acest lucru se poate face în două feluri:

1. Nu vor recunoaşte procurile pe care le vom prezenta în Adunările Generale ale Acţionarilor, pe care vor încerca să le declare ilegale; pentru a contracara acest punct va trebui ca firmele de avocatură şi audit pe care le-am angajat să-şi folosească toate cunoştinţele pentru a face aceste procuri inatacabile; dacă aceste procuri legale vor fi invalidate, conducerile SIF-urilor se expun unor acuze penale; în cel mai rău caz se pot aduce la Adunările Generale ale Acţionarilor toate persoanele fizice şi toţi reprezentanţii firmelor pe care le folosesc, în aşa fel încât să nu poată fi negată existenţa lor şi nici interesul pentru acţiunile SIF-uriloe pe care le au.

2. Nu vor da voie tuturor persoanelor grupului să voteze în total cu mai mult de 0,1%; această acţiune va putea fi combătută în justiţie deoarece conducerile SIF-urilor vor trebui să probeze „acţiunea concertată”, care este frază formală neutilizată până în prezent în vreun proces în România; acest termen deşi a fost importat în legislaţia română din reglementările americane SEC -33, nu are sens fără reglementări care să-i dea înţeles; în schimb conducerile SIF-urilor pot fi acuzate uşor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, acţionarii cărora le-au refuzat dreptul legal de a vota; acest tip de acuzaţii este foarte utilizat în România şi prin lobby-ul pe care-l putem face, lansând acuzaţii penale împotriva unor oficiali ai SIF-urilor, inclusiv prin presă şi persoane oficiale, se poate obţine condamnarea penală pentru management; această abordare, deşi ar rezolva definitiv problema, se poate face într-un timp îndelungat şi implică costuri mai mari, aşa încât este de evitat.

3. Conducerile SIF-urilor pot refuza să recunoască rezultatele votului prin care sunt schimbate cu oameni ai „Companiei centrale”. În acest caz responsabili din România ai acesteia, care au o experienţă bogată în astfel de preluări, pot obţine o ordonanţă prezidenţială, în maxim 15 zile, prin care să poată intra în SIF şi să preia conducerea; opoziţia făcută la executarea unei astfel de ordonanţe este un caz penal şi nu este de aşteptat ca administratorii SIF-urilor să se expună la aşa ceva.

4. Conducerile SIF-urilor să încerce să folosească presa pentru a ataca acest program de preluare ostilă. Pentru a se evita ca aceste atacuri să producă efecte grave, se vor lua 2 măsuri:

– o discreţie totală privind pe cei implicaţi în acest program de preluare, pentru a nu se şti pe cine să atace

– atacuri replică în presa pe care o controlează, pentru a evita ca ceilalţi acţionari ai SIF-urilor să înţeleagă ce se petrece şi să se alieze cu conducerile SIF-urilor.

Mai mult prin presa pe care o controlează (trebuie lansate – nn) mesaje care să strice imaginea conducerii SIF-urilor şi să creeze confuzie pentru ceilalţi acţionari. Temele principale ale acestei campanii care, pe lângă presa controlată, vor cuprinde şi alţi factori de putere din România cu care au legături foarte bune, vor fi:

– pragul de 0,1% este un abuz menit să menţină actualele conduceri ale SIF-urilor

– abuzurile actualelor conduceri ale SIF-urilor, care să fie preocupate să nu fie condamnate la închisoare şi să nu se preocupe de lupte cu noi.

5. Conducerile SIF-urilor vor încerca să spolieze aceste fonduri scoţând în afara lor toate activele pe care (le) vor putea (scoate), înainte de preluare.
Pentru a combate această posibilitate se propune:

– forţarea conducerii SIF-urilor să fie foarte transparente cu deciziile pe care le iau; pentru aceasta se vor folosi regulile de transparenţă cerute de o societate listată şi se va impune conducerilor SIF-urilor această obligaţie prin persoane controlate de “Compania centrală” atât prin structurile politice şi administrative, cât şi de la CNVM

– folosirea sistemului legislativ din România care este foarte dur cu posibilele fraude; acest sistem funcţionează foarte bine, cu excepţia unor elite, din care nu fac parte conducerile SIF-urilor; deci se va putea lansa prin presă şi oficialii controlaţi acuze la adresa conducerilor SIF-urilor, acuze privind vânzarea unor societăţi comerciale sub valoarea lor, ceea ce va induce teroare în rândurile funcţionarilor acestor fonduri şi o îngrijire crescândă între conducătorii SIF-urilor pentru o condamnare penală.

Pentru a crea presiune crescândă pe conducerile SIF-urilor, pentru a le face să acţioneze sub teroare, să nu se opună la programul de preluare ostilă şi chiar, eventual, să colaboreze se propune:

1. o hărţuire continuă a conducerii SIF-urilor, prin procese comerciale şi penale, în baza cărora să se încerce obţinerea de ordonanţe prin care să se blocheze activitatea acestora; în această perioadă se vor consolida poziţiile acestui grup în cadrul acţionariatului şi se va evita spolierea SIF-urilor de către actualii conducători.

2. plângeri penale pentru orice fel de fapte, chiar dacă sunt nedovedibile, împotriva administratorilor SIF-urilor; acesta este un lucru foarte la modă în România şi chiar cu probe care în SUA nu ar fi luate în considerare de nici un judecător, se poate găsi uşor un procuror care să ia în considerare orice plângere penală am face; această metodă dă rezultate sigure în România pentru a face conducerile mai cooperante.

3. folosirea de funcţionari sau chiar conducători ai SIF-urilor capabili „să fie convinşi să coopereze” şi să furnizeze informaţii despre ce pregătesc actualele conduceri ale SIF-urilor pentru a le proteja de o preluare ostilă.

Programul post-preluare de administrare a SIF-urilor

Acest aspect nu este dezvoltat foarte mult dar sunt punctuale elementele lui principale:
1. După preluare se vor controla nişte fonduri cu active a căror valoare depăşeşte de mai multe ori valoarea investită. Totuşi va trebui elaborat un program în detaliu care să indice cum se valorifică aceste active şi cum se recuperează valoarea investită şi cu un profit substanţial.

2. Se va moşteni o birocraţie ostilă şi coruptă, care va trebui tratată cu mare atenţie, dar eliminată cât mai repede.

3. Trebuie restructurat portofoliul în aşa fel încât:

– să se păstreze maxim 30 de societăţi atractive şi de primă mărime din care să facă în general parte băncile, societăţile publice şi societăţile nelistate care pot fi controlate

– să se vândă celelalte societăţi cât mai repede şi la preţuri cât mai bune posibil; aici trebuie să se ţină seama că în România vânzarea de acţiuni sub valoarea corectă este socotită un act penal.

4. Să se decidă ce se face cu cash-ul obţinut.

5. Să se încerce să se păstreze dintre conducătorii fondurilor numai pe aceia care sunt profesionişti, corecţi şi cooperanţi şi numai până în momentul în care specialiştii aduşi din afară vor putea prelua controlul total.

6. O soluţie ar fi şi punerea societăţilor care nu interesează într-un fond separat, care să aibă un singur ţel, şi anume să le vândă într-un timp cât mai scurt; în conducerea acestor fonduri ar putea fi implicaţi actualii conducători ai SIF-urilor.

Costuri ale programului de preluare ostilă

Costurile în acest moment se estimează a fi:

1. Costuri de cumpărare acţiuni ale SIF-urilor (până la 20-25%) care nu vor depăşi 5 milioane USD pentru fiecare SIF, în care sunt incluse şi taxele de brokeraj de 1,5%.

2. Costuri de performanţă care vor fi de 250.000 USD/SIF şi care se vor plăti sub forma unui avans de 100.000 USD plătibil în momentul schimbării conducerii fiecărui SIF şi 150.000 USD plătibili după preluarea controlului efectiv al fiecărui SIF.

3. Un comision procent din profitul anual obţinut de „Compania centrală”, dacă nu reuşeşte preluarea SIF-urilor.

4. Un comision de 5% din cash-flow din fiecare din primii 5 ani de după preluare şi numai după ce investitorul îşi va recupera suma plătită pentru preluarea fondurilor.

5. Taxa de management a fiecărui SIF care nu va depăşi 2%/an din valoarea fondului.
În concluzie, cu costuri de sub 10 milioane USD/SIF acestea pot fi preluate, şi deci din start să existe un câştig de 8-9 ori valoarea investită.

Din restructurarea acestor fonduri se mai poate câştiga încă pe atât.

Concluzii

Acest studiu pare făcut în urmă cu 1 an sau chiar 2.

De existenţa lui v-am informat încă de la sfârşitul lui 2001, dar de abia acum am reuşit să-l obţinem.

O parte din acest plan a fost deja executat şi se vede acest lucru atât din analiza acţionariatului de la SIF-uri, cât şi în realizarea concretă a unor elemente propuse prin acest plan.

Deşi mai multe instituţii ale statului au primit traduceri sau sinteze ale acestui plan, nu se văd măsuri concrete de protecţie a SIF-urilor; se pare că lobby-ul de care se vorbeşte în program există şi este foarte puternic.

Am reuşit să identificăm parţial pe cei care au elaborat şi pe cei care sunt în spatele acestui plan, şi când vom avea date certe vi le vom pune la dispoziţie.

Propuneri

Vă propunem să analizaţi şi cu conducerile celorlalte SIF-uri elemente ale acestui material şi să luaţi măsurile care se impun pentru stoparea lui.

Atenţie să nu intraţi în rapoartele pe care vi le-am pregătit. Vă propunem să verificaţi cu atenţie comportamentul salariaţilor SIF-urilor pentru a încerca să depistaţi din timp pe cei „dispuşi” să coopereze cu acest grup.

PARTEA A II-A

Continui cu noi informaţii despre autorii strategiei de preluare a SIF-urilor, aşa cum rezultă dintr-un alt document ajuns, în urmă cu câţiva ani, în posesia conducerii SIF Muntenia. Cu toate acestea, punerea în aplicare a planului n-a putut fi împiedicată, ba, mai mult, strategia a fost “copiată” şi folosită apoi de cel puţin un grup autohton de interese.

Raportul de mai jos a fost elaborat de un compartiment special al SIF Muntenia, condus de Valentin G., personaj care a coordonat vreme de câţiva ani activitatea “informativă” a societăţii de investiţii menţionate. Mare parte din informaţiile furnizate aveau să fie ulterior confirmate pe piaţa de capital, grupul identificat reuşind să achiziţioneze, prin strategia cunoscută, pachete mari de acţiuni la SIF Banat Crişana şi SIF Transilvania.

Reacţia celor implicaţi în preluarea ostilă a unor pachete importante – cu mult peste pragul impus de lege – de acţiuni la unele dintre SIF-uri, a fost extrem de dură. Valentin G., unul dintre autorii rapoartelor prezentate în exclusivitate de cotidianul nostru, a fost dat pe mâna unui procuror, azi persoană importantă în Ministerul Justiţiei, care a găsit modalitatea de-a trimite în faţa instanţei atât pe autorul rapoartelor, cât şi pe beneficiarul acestora (preşedintele SIF Muntenia).

Suma totală cu care s-a plătit achiziţionarea informaţiilor ce au stat la baza întocmirii documentelor, ce includ şi rapoartele prezentate de noi, a fost de câteva miliarde lei vechi.

Deoarece, oficial, s-a invocat faptul că plata s-ar fi făcut sub acoperirea unei alte activităţi, în realitate neprestate, procurorul ” de serviciu” a găsit rapid breşa legală prin care să-i pedepsească pe cei implicaţi în devoalarea unor informaţii tabu din subteranele pieţei de capital. În realitate, însă, toate “rapoartele informative” realizate de grupul condus de Valentin G şi adresate preşedintelui SIF Muntenia au fost predate pe baza unor procese verbale şi achitate conform contractelor de prestări servicii încheiate între părţi.

Operaţiunea judiciară declanşată împotriva preşedintelui SIF Muntenia, în care un rol important l-a avut atunci Ulm Spineanu, pare a fi aplicarea întocmai şi la timp a unora dintre “măsurile” prevăzute în “planul de preluare ostilă”, prezentat în numărul de ieri al cotidianului nostru. Este vorba despre aceea în care se propun “plângeri penale pentru orice fel de fapte, chiar dacă sunt nedovedibile, împotriva administratorilor SIF-urilor.

Acesta este un lucru foarte la modă în România şi chiar cu probe care în SUA nu ar fi luate în considerare de nici un judecător, se poate găsi foarte uşor un procuror care să ia în considerare orice plângere penală am face; această metodă dă rezultate sigure în România pentru a face conducerile mai cooperante”.

Din informaţiile noastre însă, cei care au comandat pedepsirea “curioşilor” de la SIF Muntenia (inclusiv printr-o campanie de presă) sunt, în mod surprizător, autohtoni aflaţi în concurenţă directă cu grupul american de care ne ocupăm astăzi. Informaţiile documentate de compartimentul informativ de la SIF Muntenia n-au fost ataşate dosarului cauzei instrumentate de procurorul “de serviciu”, ele nefiind luate în calcul. Cazul acesta va fi însă tratat pe îndelete, de noi, cu altă ocazie.

“Paravanele” grupului Howard Golden

Revenind aşadar la grupul reprezentat de Howard Golden (foto sus, prim plan/centru), acesta a acţionat prin intermediul unor “paravane” din Cehia şi Slovacia (firme şi persoane fizice) şi a reuşit să achiziţioneze pachete semnificative de acţiuni (peste 10%) la SIF Banat Crişana şi SIF Transilvania. Mai mult, în 2004, grupul Golden a reuşit să-şi impună doi reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al SIF Transilvania.

Unul dintre aceştia, Jordan Mariuma, a fost identificat de autorii raportului de faţă ca fiind şi unul dintre autorii strategiei de preluare ostilă a SIF-urilor. A fost identificată, de asemenea, şi “firma de brokeraj” (punctul 2 din Plan) prin care urma să se facă tranzacţionarea acţiunilor de la SIF-uri, aceasta fiind Delta Valori Mobiliare, societate condusă de un apropiat al lui Golden, Alexandru Elian. Nu s-a confirmat, în schimb, calitatea de “custode” atribuită pentru Banca Românească. La fel, n-au fost identificaţi procurorii care, conform Planului, urmau “să ia in considerare orice plângere penală” împotriva conducătorilor SIF-urilor.

Presa a confirmat, ulterior, informaţiile din Raport

Raportul este cu atât mai interesant cu cât presa a semnalat deja, încă de anul trecut, manevrele făcute de grupul Golden pe piaţa de capital din România, inclusiv prin intermediul sutelor de “investitori cehi şi slovaci” dirijaţi spre SIF Banat Crişana şi SIF Transilvania. Tot presa a dezvăluit şi informaţia conform căreia “banii folositi de mai multi investitori cehi la cumpararea de pachete de actiuni SIF proveneau din acelasi cont bancar”, informaţie neconfirmată însă de CNVM.

Conform unei surse din conducerea unuia dintre SIF-uri, în operaţiunea de verificare a posibilelor legături ale investitorilor cehi şi slovaci cu Haword Golden a fost implicat şi unul dintre serviciile româneşti de informaţii, care ar fi confirmat faptul că persoanele verificate figurau pe ştatele de plată ale firmelor aflate în legătură directă cu investitorul american. Dacă în 2004 grupul de interese reprezentat de Howard Golden deţinea, conform surselor de pe piaţa de capital, aproximativ 10-15% din SIF Banat Crişana şi SIF Transilvania, în martie 2006, cu ocazia ultimei raportări oficiale a acţionariatului SIF-urilor, situaţia era cu totul alta.

Astfel, în topul cumulat al primilor 1000 de acţionari de la SIF-uri, am identificat 60 de investitori sloveni, majoritatea persoane juridice, care deţineau cumulat 8,287% din SIF Banat Crişana. În acelaşi timp, un număr de 11 investitori americani (Fonduri de investiţii şi persoane fizice) deţineau la cele două SIF-uri vizate 0,288% (SIF Banat Crişana), respectiv 0,5429% (SIF Transilvania). De asemenea, la acea dată mai figurau doar cinci investitori cehi care deţineau cumulat 0,35847% din SIF Transilvania. Tot aici figura cu 0,17818% din acţiuni, deţinute în nume personal, şi Howard Golden.

Aşa cum v-am informat încă din 2001 a apărut un interes al unui grup de afaceri american pentru a prelua SIF-urile.

Deşi la vremea respectivă nu dispuneam de informaţiile necesare definirii acestui grup şi nici a modului cum intenţiona să realizeze o preluare ostilă a SIF-urilor, am încercat în rapoartele şi informaţiile pe care vi le-am remis să conturăm acest grup.

Pe măsură ce informaţiile despre acest grup de interese au început să se verifice şi mai ales după ce am intrat în posesia unui plan de preluare ostilă a SIF-urilor, elaborat evident de specialişti străini, dar care prezentau lucrurile demonstrând o cunoaştere foarte bună a realităţilor româneşti şi care vorbeau de colaboratori din România (o firmă de brokeri, o firmă de consultanţă şi custodele Banca Românească), am început să conturăm mult mai precis acest grup, componenţa lui şi modul de acţiune. Astfel, în acest moment vă putem furniza o prezentare a acestui grup de interese, a persoanelor prin care acţionează şi a componenţei lui în detaliu.

Grupul de investitori este coordonat de unul dintre cei mai buni, dar şi cei mai duri administratori de fonduri internaţionale de risc din New York, SUA, Howard Golden. Howard Golden, prin patru fonduri pe care le administrează direct (FIREBIRD REPUBLICS FUND LTD din Georgetown, Washington, SUA; BROOKDALE INTERNATIONAL PARTNERS LP din Scarsdale, New York, SUA; CENTRAL EUROPEAN PRIVATIZATION FUND LP din Scarsdale, New York, SUA; BROOKDALE EQUITY PARTNERS LP din Scarsdale, New York, SUA), folosind şi fonduri trecute prin paradisuri fiscale (Cipru, Insulele Virgine, Panama) a reuşit să investească în perioadele de privatizare din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia şi unde a obţinut nişte rezultate financiare remarcabile.

Întrucât a căpătat şi o experienţă deosebit de bogată în speculaţia financiară în pieţele emergente din Europa de est, grupul Howard Golden a început să testeze piaţa din România cu câteva afaceri mici, unele desfăşurate prin Romanian Investment Fund.

De abia după 2001 Howard Golden a început să fie interesat de SIF-uri, unde experienţa lui bogată cu fondurile de privatizare din Cehia, Slovacia şi Slovenia, l-a făcut să intuiască un posibil profit uriaş. Socoteli simple pe care şi le-a făcut în conformitate cu care fiecare SIF deţine între 0,8 şi 1% din economia românească, ca şi analiza cadrului juridic imperfect din piaţa de capital din România, ca şi legăturile foarte bune pe care şi le formase în zona de influenţă din ţara noastră, i-au dat convingerea că poate pune la punct un program prin care din preluarea SIF-urilor şi din specularea lor să se poată obţine în 3-4 ani un profit de cel puţin 9-10 ori mai mare decât banii investiţi.

Acest program a fost lucrat de doi dintre mai vechii săi colaboratori care, lucrând în România de mai bine de 10 ani, cunoşteau foarte bine realităţile din ţara noastră, dar şi tehnicile de preluare ostilă folosite de Howard Golden.

Aceşti doi colaboratori îşi făcuseră în România multe relaţii în zona vârfurilor politice, dar şi a pieţelor financiare care puteau fi folosite în realizarea efectivă a elementelor programului.
Acest două persoane sunt:

– Jordan Mariuma care, la venirea în România în 1998, a lucrat cu SIF MUNTENIA pentru aproximativ 1 an de zile; de aici a preluat primele informaţii despre SIF-uri şi conducătorii lor; în prezent Jordan Mariuma este managerul societăţii de administrare a investiţiilor Sierra Quadrant Asset Management, care administrează fonduri americane în România.

– Ion Florescu (foto) cetăţean american de origine română, care a venit în ţară după 1990 şi s-a ocupat de consultanţă în domeniul financiar bancar; în prezent este preşedintele firmei de consultanţă şi intermediari financiare CAPITAL SA; are o participaţie alături de Howard Golden în Romanian Investment Fund, pe care-l şi administrează împreună.

În studiul de preluare ostilă a SIF-urilor se vorbeşte şi de o firmă de brokeraj prin care se vor desfăşura toate cumpărăturile de acţiuni ale acestui grup. Am reuşit să o identificăm, ea este DELTA VALORI MOBILIARE. Preşedintele acestei firme este Alexandru Elian, un vechi colaborator atât al lui Howard Golden cât şi al lui Jordan Mariuma.

Alexandru Elian este un foarte bun profesionist pe piaţa de capital din România, care poate pune în aplicare toate prevederile privind cumpărarea de acţiuni ale SIF-urilor din programul de preluare ostilă.

Un alt punct forte al lui Alexandru Elian este şi relaţia foarte bună cu Paul Miclăuş, comisar în cadrul C.N.V.M., şi prin care poate obţine o „slăbire” a vigilenţei acestei comisii faţă de elementele care demonstrează preluarea ostilă, ca şi elemente de presiune pe actualele conduceri ale SIF-urilor. Este posibil ca Alexandru Elian să obţină, prin Paul Miclăuş (foto stanga), reglementări ale C.N.V.M. prin care să fie facilitată preluarea ostilă a SIF-urilor de către grupul lui Howard Golden.

În ceea ce priveşte banca custode, am făcut verificări la Banca Românească (identificată în studiul de preluare cu Romanian Bank). Nu am reuşit să identificăm la această bancă operaţii de custodie ale acţiunilor deţinute de grupul S.U.A. Se pare chiar că această bancă, deşi este autorizată să facă operaţii de custodie, nu are nici un astfel de contract.
Vom încerca să verificăm şi la alte bănci din România care au autorizaţie de custode, dacă nu cumva au început să facă această operaţie, pentru a putea închide primul rând de colaboratori ai grupului Howard Golden.

Din punct de vedere al relaţiilor pe care acest grup le are în zona politico-administrativă de vârf nu vă putem indica în acest moment nici un nume, dar ţinând cont de gradul înalt de corupţie din această zonă este posibil să obţină orice tip de protecţie sau influenţă doresc.
Din punct de vedere al presei pe care o controlează nu am putut stabili nişte legături directe, dar încercând să stabilim în ce ziare sau reviste apar elementele pe care doresc să le arunce în ochii opiniei publice se pare că acestea sunt Adevărul, România Liberă, Capital şi, probabil, Evenimentul Zilei.
O informaţie de ultimă oră arată că acest grup de interese negociază în secret preluarea ziarului Bursa.

Nu am reuşit încă să identificăm care sunt procurorii prin care, aşa cum este prevăzut în programul de preluare ostilă a SIF-urilor, se va încerca inculparea conducătorilor SIF-urilor pentru fapte minore, dar prin care să se încerce îndepărtarea acestora din funcţiile pe care le deţin.

Anchetele prin care au fost învinuiţi preşedinţii unor SIF-uri (Mihai Fercală, Teodor Mihăescu şi în ultimul timp Ioan Cuzman) au fost instrumentate într-adevăr fără nişte dovezi clare, dar de procurori diferiţi, aparent fără o legătură între ei.

Membrii grupului S.U.A., prin care acesta a acumulat acţiuni ale SIF-urilor se pot împărţi în mai multe categorii:

1. cele 4 fonduri americane amintite;

2. fonduri din paradisuri fiscale;

3. Deutsche Bank Securities Inc din New York, unul dintre brokerii utilizaţi de Howard Golden şi grupul lui;

4. societăţi comerciale din Slovenia deţinute de grupul Howard Golden;

5. persoane fizice din Cehia, care se pare că sunt salariaţi ai firmelor deţinute de acest grup şi care au consimţit să li se folosească numele;

6. persoane fizice din Slovacia, cu aceleaşi caracteristici ca şi cei din Cehia;

7. persoane fizice din Slovenia care au aceleaşi caracteristici ca şi cei din Cehia

8. persoane fizice din Anglia şi Israel, care deşi nu au putut fi verificate, le-am considerat ca membrii acestui grup, deoarece au cumpărat acţiuni prin S.V.M. Delta Valori Mobiliare.

Aceşti membri au fost aleşi în conformitate cu prevederile din programul de preluare ostilă a SIF-urilor, în aşa fel încât să nu apară legături directe între ele şi în felul acesta să se evite limita de 0,1% prevăzută în statutul SIF-urilor.

Acest grup de interese prin componenţa celor care îl conduc formează o forţă deosebit de bine pregătită profesional, care a dovedit până în prezent că este capabilă să aplice programul pe care şi l-a propus punct cu punct.

Această forţă combinată cu fondurile pe care le are la dispoziţie, face ca grupul S.U.A. să fie cel mai periculos în preluarea ostilă a SIF-urilor.

Practicile deosebit de dure şi de multe ori realizate cu încălcarea normelor morale şi legale pe care le-au folosit în ţările Europei Centrale şi de Est se vor repeta probabil şi în România, în aşa fel încât este de aşteptat ca cei care se opun programului lor să fie eliminaţi prin metode violente, iar după preluare, SIF-urile să fie golite de conţinut şi speculate în favoarea acestui grup şi prin prejudicierea tuturor celorlalţi acţionari.

De asemenea, este de aşteptat ca aceste preluări să nu aducă pentru economia românească şi pentru piaţa de capital din ţara noastră decât pierderi şi întârzieri mari în dezvoltarea unei economii de piaţă, prin distrugerea din nou a încrederii în piaţa de capital.

Recomandări

Considerăm că aceste informaţii trebuie analizate cu ceilalţi conducători ai SIF-urilor pentru a-i pregăti cu informaţii necesare în bătălia dură care se anunţă cu acest grup.

De asemenea considerăm că aceste informaţii trebuie făcute publice pentru a obţine susţinere din partea opiniei publice şi să fie forţate autorităţile să-şi facă obligaţiile de a-i proteja pe micii investitori de pierderile iminente care se prevăd şi, totodată, pentru a proteja piaţa de capital de nişte efecte care o pot distruge.

“Grecii şi ciprioţii nu sunt ostili”

În documentul alăturat se face o scurtă radiografie a unui alt grup de investitori, din Grecia şi Cipru, despre care se afirmă cu nu intenţionează să participe la vreo operaţiune de preluare ostilă, ci, dimpotrivă, interesele lor sunt pur speculative.

Aşa cum aţi constatat, o parte însemnată din acţiunile SIF MUNTENIA au fost cumpărate, în ultimul an, de persoane fizice şi juridice din Grecia şi Cipru. În urma investigaţiilor efectuate am aflat că aceste persoane au cumpărat acţiuni de la toate SIF-urile la recomandarea a 4 societăţi de brokeraj (ALPHA FINANCE ROMANIA, ETEBA ROMANIA, IEBA TRUST şi EUROPEAN SECURITIES) care sunt subsidiare ale unor firme de acelaşi gen din Grecia sau care au între acţionarii lor persoane fizice sau juridice cu experienţă pe piaţa de capital din Grecia, cum ar fi: ALPHA FINANCE BROKERAGE INVESTMENT SERVICES, BETA SECURITIES, EFG EUROBANK SECURITIES, PRAXIS INTERNATIONAL BROKERAGE şi NATIONAL BANK OF GREECE.

În baza unor analize şi informaţii trimise de subsidiarele din România, firmele greceşti au dus o politică agresivă de recomandare către clienţii lor a cumpărării de acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti şi în special ale SIF-urilor. Din informaţiile deţinute până în prezent aceşti acţionari ai SIF-urilor sunt speculatori, care au cumpărat la preţuri mici şi vor vinde când preţul va creşte suficient. Nu avem nici o informaţie privind o anumită colaborare între cele patru subsidiare din România pentru a încerca o preluare a managementului SIF-urilor.

Apreciem că aceşti acţionari nu reprezintă un pericol privind o preluare ostilă a SIF-urilor şi nici să cupleze cu alte grupe de interese pentru realizarea unei astfel de operaţiuni.
Vă recomandăm să luaţi legătura cu reprezentanţii lor din România şi să încercaţi să-i convingeţi să vă susţină împotriva grupurilor de interese ostile.

Credem că este important să vă bazaţi pe aceste grupuri de investitori speculativi deoarece ei au interese contrare celor care doresc o preluare ostilă a SIF-urilor şi ponderea lor în acţionariatul dumneavoastră va creşte pe măsură ce Bursa de Valori Bucureşti se va stabiliza şi România se va apropia de momentul integrării în Uniunea Europeană.

Preocupările conducerii SIF Muntenia pentru cunoaşterea şi blocarea preluării ostile, de către o persoană sau un grup de persoane care acţionează concertat, a unor pachete semnificative de acţiuni la această societate, au dus la analize detaliate ale intenţiilor unora dintre acţionarii semnificativi ai acestui fond de investiţii.
Astfel, la sfârşitul anului 2001, „compartimentul informativ” al SIF Muntenia, condus de Valentin G., a elaborat un scurt Raport cu privire la acţionarii care au cumulat, prin intermediari, pachete de acţiuni ce depăşeau pragul legal de 0,1%.

S-a evidenţiat astfel grupul de interese constituit în jurul omului de afaceri din Galaţi Constantin Cătălin Chelu. Documentul pe care-l prezentăm astăzi conţine toate datele adunate de conducerea SIF Muntenia, cu privire la operaţiunile speculative de atunci ale lui Cătălin Chelu.

Ulterior, în anii care au urmat, informaţiile din Raport aveau să-şi menţină veridicitatea, Chelu devenind unul dintre cei mai importanţi investitori la SIF-uri. Înainte însă de elaborarea Raportului, dezvăluiam în „Evenimentul Zilei”, prin octombrie 2001, că în spatele lui Cătălin Chelu este posibil să se afle Sorin Ovidiu Vântu, care s-a dovedit a fi tatăl speculanţilor de pe piaţa de capital.

Una dintre verigile de legătură dintre Sorin Vântu şi Cătălin Chelu, bine ascunsă până atunci, era Doina Doiniţa Chirilă, angajat la Gelsor Network SA (firma lui S.O.V.) şi împuternicit de Cony SAT SRL (firma lui Cătălin Chelu) să participe la Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor SIF Muntenia din 30/31 martie 2001.

Veriga lipsă dintre Chelu şi Vântu

Iată ce spuneam în octombrie 2001: „Conform unuia din documentele de care dispunem, firma „CONY SAT” SRL din Galaţi, patronată de Cătălin Constantin Chelu (100%) şi deţinătoare a 323.074 acţiuni SIF Muntenia, l-a împuternicit pe unul dintre administratorii societăţii (Valerica Budeanu) „să dea şi să semneze Procura Specială de reprezentare în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor SIF Muntenia” din 30/31 martie 2001 pentru Diana Doiniţa Chirilă, domiciliată în Bucureşti.

Conform unui alt document, aceeaşi Diana Chirilă primeşte Procură Specială din partea firmei lui Chelu şi pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SIF Muntenia din aceeaşi perioadă. Chirilă primea astfel mandat de reprezentare şi drept de vot în sensul dorit de proprietarul acţiunilor. Misterioasa reprezentantă a lui Chelu era însă şi ea acţionară la SIF Muntenia, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a şi fost aleasă.

Documentul care completează argumentaţia şi explică motivele pentru care investitorul Chelu a trimis-o pe misterioasa Chirilă în AGA de la SIF Muntenia este un banal contract individual de muncă. În acest contract scrie clar că Diana Doiniţa Chirilă lucra pentru S.O.V. Ea era angajată, ca inginer şef, la societatea „Gelsor Network” SA, firmă din cadrul imperiului lui Sorin Ovidiu Vântu. Am descoperit, astfel, „veriga lipsă” dintre Chelu şi Vântu. În spatele numitului Chelu se află, iată, Sorin Ovidiu Vântu. Quod erat demonstrandum. Ce nu pot înţelege baronii SIF şi ceea ce încercăm să le explicăm poate fi rezumat astfel: „când îţi bate prea tare vântul prin păr, poţi deveni chel”.

Chelu se dezice oficial de Sorin Vântu

După toate acestea însă, Teodor Horia Mihăiescu, preşedintele de atunci al SIF Muntenia, a negat implicarea lui S.O.V. în încercarea de preluare ostilă a controlului SIF Muntenia, dar a confirmat, într-o conferinţă de presă, faptul că investitorul Chelu deţinea, împreună cu alţi interpuşi, peste 5% din SIF Muntenia. Mai mult, Cătălin Chelu, deşi a recunoscut veridicitatea documentelor publicate de noi, a negat că Sorin Vântu ar fi proprietarul acţiunilor deţinute de el. „E adevărat că am semnat o procură pentru cineva, pentru că eu n-am putut să mă duc la acea sedinţă AGA. Ştiam că e vorba de Vântu, dar de aici şi până să ajungi să spui că Vântu e în spatele meu… Care-i problema? Lor (celor de „Ev.Z.” – n.r.) li se pare că au descoperit America, dar e o gafă monumentală. Nu înseamnă că Vântu e şi proprietarul acţiunilor mele” – a declarat Chelu pentru un cotidian local din Galaţi.

Pentru a confirma, o dată în plus, că nu Vântu se află în spatele său, Chelu a cerut chiar conducerii SIF-urilor să nu achiziţioneze acţiuni la BID. Ulterior, în anii care au urmat, Chelu şi-a întărit poziţia de mare investitor la SIF-uri, anul trecut el fiind primul dintre aceştia care s-a „autodenunţat” cu privire la depăşirea pragului de 1%. Astfel, la începutul lui 2007, Cătălin Chelu a raportat la BVB că deţine, direct şi indirect, 1,877% din acţiunile SIF Oltenia, 1,523% din acţiunile SIF Muntenia, 1,344% din acţiunile SIF Banat-Crişana, 1,321% din SIF Transilvania şi 0,988% din acţiunile SIF Moldova, acţiuni a căror valoare totală se ridica la peste 32 milioane de euro.

La începutul acestei luni, el a raportat din nou că a depăşit pragul de 1% la SIF Transilvania (SIF3). Depăşirea s-a făcut prin intermediul societăţii „Pneu Service” SA şi al Luminiţei Tiru, pachetul controlat astfel la SIF 3 fiind de 1,062%. Aceasta este însă partea oficială a operaţiunilor sale.

Neoficial, aşa cum rezultă din tabelul prezentat astăzi de noi, în exclusivitate, grupul concertat prin care operează Cătălin Chelu are cel puţin 43 de tentacule. În urmă cu câţiva ani, grupul detaliat în acest tabel deţinea, doar la SIF Muntenia, 9,08% din totalul acţiunilor fondului. Asta în condiţiile în care pragul maxim de deţinere era de 0,1%. Indiferent cine se află în spatele său, Vântul sau Crivăţul, profitabilitatea operaţiunilor sale este uriaşă.

Analiza s-a făcut pe baza listei primite care cuprinde topul acţionarilor de la SIF 4 la data de 13.12.2001. Aşa cum s-au structurat şi rapoartele anterioare, analiza s-a concentrat pe identificarea apartenenţei acţionarilor SIF Muntenia pe grupuri de interese şi a încercat să identifice posibilele ameninţări de preluare ostilă din partea acestora.

Menţionăm că aceste grupuri identificate până în prezent au reuşit să ocolească prevederile legii, care prevede un prag de 0,1% pentru acţiunile acumulate de orice persoană fizică sau juridică. În anexă sunt prezentate aceste grupuri de interese, în structura lor pe baza tuturor informaţiilor pe care le-am putut deţine până în prezent şi pe care în cea mai mare parte vi le-am remis. Includerea acţionarilor SIF Muntenia în cadrul fiecărui grup are un grad de siguranţă foarte mare pentru toţi cei care au peste 50.000 de acţiuni şi un grad de probabilitate redusă pentru toţi cei care au sub această cifră.

Principalele grupuri de interese identificate până în prezent sunt:

Grupul CONSTANTIN CĂTĂLIN CHELU
Acest grup de interese este format din societăţi comerciale unde Constantin Cătălin Chelu este acţionar majoritar (în general deţine peste 90% din capitalul social) sau din societăţi comerciale unde sunt acţionari majoritari alte firme ale lui Constantin Cătălin Chelu.

În general, aceste firme sunt cu adresa în Galaţi şi grupate pe câteva sedii:
– str. Garofiţei – 1 societate comercială
– str. 13 Iunie – 2 societăţi comerciale
– str. Navelor – 1 societate comercială
– str. Portului – 4 societăţi comerciale
– str. Traian – 8 societăţi comerciale
– str. Ovidiu – 1 societate comercială
– str. Henri Coandă – 5 societăţi comerciale
– Piaţa Coventry – 2 societăţi comerciale
– str. Fraternităţii – 2 societăţi comerciale
– str. Brăilei – 2 societăţi comerciale

În măsura în care se doreşte, putem verifica existenţa lor reală la adresele menţionate. Există în cadrul acestui grup şi firme care au sediul în alte localităţi:
– Craiova – 1
– Turnu Măgurele – 1
– Sfântu Gheorghe – 2
– Comarnic – 1
– Târgovişte – 1
– Bucureşti – 1
– Tecuci – 1

Dacă societăţile comerciale din Galaţi sunt societăţi nou înfiinţate de Constantin Cătălin Chelu, celelalte provin din foste societăţi deţinute de stat de la care Constantin Cătălin Chelu a preluat pachetele majoritare de acţiuni în privatizare.

Dacă societăţile comerciale din prima categorie au în general un capital foarte mic, cele din a doua categorie au un capital social mare. Cifra de afaceri a majorităţii acestor firme, ca şi profitul/pierderea pe care le-au înregistrat în ultimii ani, nu justifică sursa din care au cumpărat acţiuni SIF Muntenia, mai ales că ele au şi un număr însemnat de acţiuni la alte SIF-uri. Este de presupus că aceste firme îşi pasează bani de la una la alta sau îi primesc de la Cătălin Constantin Chelu.

Nu am reuşit până în prezent să obţinem informaţii din contabilitatea lor care să dovedească acest lucru sau să demonstreze că ele sunt acţionari ai SIF Muntenia doar cu numele, iar operaţiile de cumpărare şi deţinere de acţiuni SIF nu sunt înscrise în contabilitate.
De asemenea, ar trebui verificat dacă dividendele pentru acţiunile SIF Muntenia le-au încasat pe conturile societăţilor respective sau au intrat în conturile lui Constantin Cătălin Chelu. În măsura în care puteţi verifica măcar parţial acest fenomen, vă rugăm să ne transmiteţi aceste informaţii pentru a le corela cu altele pe care încercăm să le obţinem.

În afara acestor firme, din grupul de interese Constantin Cătălin Chelu mai fac parte şi persoane fizice, care pot fi grupate, în funcţie de domiciliu, în două categorii:
– grupul Galaţi – format din 6 persoane
– grupul Craiova – format din 3 persoane.

Persoanele din primul grup sunt legate de Constantin Cătălin Chelu prin interese de afaceri (lucrează în firmele deţinute de acesta), iar persoanele din al doilea grup sunt rude cu acesta.
Toate persoanele din grupul de interese Constantin Cătălin Chelu şi-au cumpărat acţiuni prin SVM ELDA INVEST, al cărui proprietar este Constantin Cătălin Chelu. Considerăm că trebuie verificate conturile din care s-au trimis banii pentru cumpărarea de acţiuni pentru membrii grupului de interese şi dacă nu cumva aceste cumpărări constituie o operaţie de spălare de bani. Deoarece este destul de greu de obţinut documente din SVM ELDA INVEST, vă propunem să încercaţi ca CNVM să facă un control în care să verifice şi ipotezele pe care le-am sugerat.

Din informaţiile deţinute până în acest moment despre Constantin Cătălin Chelu putem menţiona:

– se pare că este în strânsă legătură de afaceri cu Sorin Ovidiu Vântu, unele surse chiar au afirmat că banii sunt ai lui Sorin Ovidiu Vântu;

– Constantin Cătălin Chelu este un individ periculos, cu care trebuie să fiţi foarte atenţi;
– are conexiuni în lumea politică de vârf şi la anumite instituţii ale statului, mai ales pe plan local, la Galaţi;

– la toate societăţile comerciale pe care le controlează a dus o politică de a-şi trage toate profiturile şi valorile acestora în folos propriu, din această cauză având nenumărate procese cu alţi acţionari, inclusiv SIF-urile.

În acest moment, grupul de interese Constantin Cătălin Chelu, care deţine peste 5% din acţiunile SIF Muntenia, nu are şanse reale de a prelua conducerea acesteia decât dacă s-ar alia cu celelalte grupuri de interese. Acest lucru este puţin probabil acum, dar trebuie atenţie la o astfel de posibilitate.

Grupul SUA

Acest grup nu este clar analizat până în acest moment deoarece sunt puţine informaţii despre entităţile, persoanele fizice şi juridice care-l compun. Nu există nici certitudinea că toţi cei pe care i-am considerat că fac parte din acest grup au într-adevăr legături sau interese comune. Anumite legături sunt evidente, aşa cum sunt în cazul celor 3 acţionari din SCARSDALE, New York, County of Westchester, USA (Brookdale Equity Partners, Brookdale Internationals Partners, Central European Privatization Fund).

Alţi membri incluşi în acest grup de interese sunt doar posibili asociaţi. Am compus acest grup numai datorită faptului că există informaţii certe privind un plan de preluare ostilă a SIF-urilor, cu fonduri din străinătate, în special din SUA. În continuare vom verifica cât (sic! – n.n.) se poate de atent toţi acţionarii din străinătate. De asemenea, vom încerca să obţinem mai multe amănunte despre acest plan de preluare a SIF-urilor.

Grupul ANDREI SIMINEL

Andrei SIMINEL

Acest grup de interese nu are un număr important de acţiuni (0,2%) pe componentele lui identificate până în prezent.

Propunem totuşi urmărirea lui atentă pentru următoarele motive:

– cumpărarea de pachete mici de acţiuni la societăţi comerciale nu este specifică acestui grup de interese; de obicei, acest grup preia un pachet majoritar de acţiuni şi prin aceasta controlul societăţii respective; chiar în cazul în care preia pachete mici de acţiuni, acest grup îl foloseşte pentru a şicana pe acţionarii importanţi şi a-i determina să răscumpere aceste acţiuni la preţuri foarte avantajoase pentru componenţii grupului Andrei Siminel; deoarece la SIF Muntenia nu există acţionari importanţi (vezi limita de 0,1%), este clar că nu acesta este obiectivul grupului care a cumpărat acţiuni la această societate;

– tehnica de investit a acestui grup nu include speculaţii bursiere şi, ţinând cont şi de cele menţionate anterior, nu este clar de ce a cumpărat acţiuni SIF Muntenia;

– grupul de interese Andrei Siminel are acţiuni în societăţi comerciale unde este şi SIF Muntenia; s-ar putea ca în viitor grupul să facă presiuni, folosindu-se de calitatea de acţionar în SIF, pentru a obţine avantaje în acele societăţi, în defavoarea SIF Muntenia;

– există posibilitatea ca acest grup să se alieze cu alte grupuri de interese (ex: grupul Constantin Cătălin Chelu), pentru a prelua SIF Muntenia.

Vă rugăm să purtaţi anumite discuţii cu Andrei Siminel pentru a încerca să înţelegeţi ce urmăreşte şi dacă va mai cumpăra în continuare acţiuni SIF Muntenia.

Grupul SC COCOR SA

Acest grup, deşi are un număr important de acţiuni (peste 0,7%), nu pare interesat de participarea la o preluare ostilă a SIF Muntenia şi nici nu are forţă financiară, aşa cum au primele 3 grupuri menţionate anterior, ca să încerce singur o preluare ostilă. Acumularea principală o are prin SC Cocor SA, societate la care şi SIF Muntenia este acţionar. În acelaşi timp, cel care decide în cadrul acestui grup, Aurel Beşliu (foto), ni se pare uşor de abordat de către dumneavoastră pentru a încerca să înţelegeţi ce urmăreşte.

Fiind cunoscut ca un jucător pe piaţa de capital din România, s-ar părea că a cumpărat acţiuni la SIF Muntenia în scop speculativ. Trebuie avut în vedere totuşi că are relaţii speciale cu grupul Andrei Siminel.

În afara acestor grupuri de interese nu am putut identifica şi altele importante.

Grupul Sorin Ovidiu Vântu a vândut aproape toate acţiunile pe care le avea la SIF Muntenia. Acest lucru nu trebuie să slăbească vigilenţa faţă de acest grup, întrucât Sorin Ovidiu Vântu, în urma presiunilor la care este supus în ultimul timp, şi-a transferat proprietăţile pe alt nume, de care nu poate fi legat în mod direct. Se pare că unul dintre aceste nume este chiar Constantin Cătălin Chelu.

Grupul Dinel Staicu s-a concentrat în special pe SIF Oltenia şi parţial pe SIF Moldova. La celelalte SIF-uri nu are un număr important de acţiuni. Din această cauză nu îl socotim, în acest moment, o ameninţare directă pentru SIF Muntenia. În schimb, dacă reuşeşte să preia conducerea SIF Oltenia, grupul de interese Dinel Staicu poate deveni o ameninţare, întrucât cu banii acestui SIF poate cumpăra procente importante din acţiunile celorlalte SIF-uri.
Grupul Victor Bâldescu s-a concentrat în special pe SIF Transilvania.

Deşi nu este o ameninţare directă la adresa SIF Muntenia, el poate deveni dacă reuşeşte să preia conducerea SIF Transilvania şi să folosească banii pe care îi are aceasta pentru a prelua şi alte SIF-uri.

Există alţi acţionari SIF Muntenia care au deţineri importante, dar care până în prezent nu au putut fi identificaţi ca făcând parte dintr-un grup de interese. Deşi s-ar părea că majoritatea au cumpărat acţiuni SIF Muntenia pentru posibile câştiguri pe piaţa de capital, totuşi vom încerca în perioada următoare să-i verificăm după criterii specifice (adresă, prin ce SVM au cumpărat, pentru societăţile comerciale – de cine sunt deţinute sau controlate).

GRUPUL CONSTANTIN CĂTĂLIN CHELU 12.07.2007 – SIF MUNTENIA

Tabel cu principalii intermediari folosiţi, concertat, pe piaţa de capital de omul de afaceri din Galaţi, Cătălin Chelu

Dan Badea